“Regretăm eroarea”: CNN îi cere scuze lui Assange pentru acuzaţia de pedofilie

După cum s-a raportat săptămâna trecută, WikiLeaks a ameninţat că va da în judecată CNN după ce agenţia de ştiri părtinitoare pro-Clinton a difuzat un interviu cu Phil Mudd, în care analistul plătit şi fost adjunct al directorului CIA l-a numit pe Julian Assange pedofil. “Analistul” antitero al CNN a făcut declaraţia în direct miercurea trecută în timp ce discuta despre WikiLeaks. Mudd a declarat că “se fac eforturi pentru a proteja WikiLeaks (şi) un pedofil care locuieşte în ambasada ecuadoriană din Londra”.

La scurt timp după ameninţarea cu procesul, reţeaua de televiziune a cerut scuze pentru acel segment şi a recunoscut că “CNN nu are nicio dovadă care să susţină acea afirmaţie”.

Nedorind să fie acuzat că răspândeşte “ştiri false”, CNN a declarat că “regretă eroarea” făcută de invitatul său: “Assange este căutat în prezent pentru extrădare în Suedia pentru a înfrunta acuzaţii privind atacuri sexuale şi nu există nicio dovadă care să sugereze că femeile implicate sunt minore. Regretăm eroarea”, potrivit reţelei de televiziune.

În plus, CNN a publicat o dezminţire şi a şters un mesaj postat pe Twitter care includea videoclipul original. Dezminţirea a fost postată pe contul lor New Day Twitter.

Singurele acuzaţii cunoscute de pedofilie împotriva lui Assange au provenit de pe un website ciudat pentru întâlniri care susţine că este un fost membru al UN Global Impact cu sediul în Houston, dar care a fost scos de pe lista de ONU. Website-ul a afirmat în octombrie 2016 că Assange a trimis materiale pornografice unei fetiţe de 8 ani din Canada ce locuieşte în Bahamas.

Totuşi, nu a existat nicio reclamaţie a familiei fetiţei referitoare la această infracţiune, iar Stephen Dean, comisar asistent al Poliţiei Regale din Bahamas, a declarat pentru McClatchy DC: “Am primit un apel telefonic de la cineva care ne-a furnizat unele informaţii. Dar nu ne-am întâlnit niciodată personal. S-ar putea să fi fost o farsă”.

Acest incident a avut loc pe fundalul unei campanii lansate în SUA împotriva aşa-ziselor “ştiri false” după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale americane în noiembrie 2016 şi după ce mass media mainstream, tabăra democrată şi serviciile de informaţii aservite clanului Clinton au acuzat Rusia de desfăşurarea unei campanii de dezinformare – care include atât răspândirea de “ştiri false” cât şi atacuri cibernetice asupra reţelei de calculatoare a democraţilor – pentru a influenţa alegerile din SUA.

După SUA, a urmat Germania şi apoi Italia, care dau vina pe aşa-zisele ştiri false pentru cele mai multe lucruri rele care au loc în societate. Marea sursă a problemelor sociale - politicienii şi deciziile lor neinspirate, ca să nu mai vorbim de standardele duble şi corupţie - a rămas din nou în afara discuţiei.

În plus, Giovanni Pitruzzella, directorul agenţiei italiene pentru competiţie, a cerut la rândul său Europei să “suprime” aşa-zisele “ştiri false”, iar modul în care a lansat acest apel este îngrijorător de aproape de eradicarea totală a libertăţii de exprimare, aşa cum a fost ea gândită de cei care au plănuit Societatea Perfectă şi comunismul.

Dacă cererea lui Pitruzzella s-ar implementa în modul în care a fost concepută, măsura ar oferi guvernelor locale libertatea absolută să reducă la tăcere orice entitate media care nu se conformează propagandei establishmentului.