Refugiaţii sirieni, o problemă nu doar pentru ţările vecine, ci şi pentru Europa

Afluxul de refugiaţi sirieni se transformă într-o serioasă problemă pentru ţările vecine - nu doar din lipsa de mijloace pentru întreţinerea lor, ci şi din cauza temerilor de a importa revoluţia împreună cu refugiaţii. Drept consecinţă, vecinii Siriei vorbesc tot mai mult despre închiderea graniţelor. Dacă acest lucru se va întâmpla, sirienii vor trebui să caute noi trasee de fugă, dintre care principalul va fi cel european.

Ţările din Uniunea Europeană (UE) bat deja alarma, atenţionând în legătură cu reeditarea imigraţiei în masă conform scenariului libian. De asemenea, Comisia Europeană le-a promis vecinilor Siriei să dubleze plăţile pentru nevoile refugiaţilor de la 20 până la 40 de milioane de euro, notează cotidianul rus Kommersant.

Pentru prima dată despre posibilitatea închiderii graniţelor cu Siria ţările vecine au început să vorbească săptămâna trecută, când Iordania a recunoscut că nu mai face faţă afluxului de sirieni care cer azil: în fiecare zi aici sosesc câte 1.500 de oameni. Regatul Haşemit al Iordaniei, împreună cu liderul său sunit, a devenit principala pavăză a refugiaţilor, atunci când acţiunile militare au cuprins regiunile sudice ale Siriei. Potrivit opoziţiei siriene, numărul de refugiaţi care au trecut graniţa iordaniană a ajuns deja la 140.000 de persoane. Iniţial autorităţile iordaniene anunţau că pot primi doar 113.000 de refugiaţi, iar reprezentantul ONU în Iordania, Andrew Harper, a confirmat că sumele alocate de UE pentru întreţinerea refugiaţilor sunt insuficiente, ţara având nevoie de încă cel puţin 12 miloane de dolari.

Locul doi în ceea ce priveşte numărul de refugiaţi sirieni ocupă Libanul, care a găzduit circa 90.000 de refugiaţi. Spre deosebire de Iordania sunită, Libanul, sfâşiat între grupări şiite şi sunite, vede în sirieni nişte 'exportatori de revoluţie'. Problema se agravează prin faptul că împreună cu locuitorii paşnici în Liban pătrund şi militari ai Armatei Siriene Libere (ASL) şi ai altor grupări de opoziţie.

În ultima lună a crescut brusc şi numărul de refugiaţi sirieni în Turcia. Situaţia de la graniţă s-a complicat odată cu declanşarea luptelor pentru oraşul Aleppo, de unde în numai câteva ore au plecat mai multe mii de persoane. În total, Turcia a acceptat pe teritoriul său circa 88.000 de sirieni, construind pentru aceştia opt tabere de refugiaţi. Plasându-se faţă de regimul lui Bashar al-Assad pe poziţii la fel de intransigente precum Qatarul şi Arabia Saudită, Ankara şi-a asumat şi rolul de organizator pe teritoriul său al unor reuniuni dintre liderii opoziţiei siriene.

Prin ajutorul acordat refugiaţilor, autorităţile turce nu doar îşi demonstrează solidaritatea cu opoziţia siriană, ci obţin mult mai multe posibilităţi pentru consolidarea poziţiilor lor în regiune. Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Externe al Turciei şi-a făcut publică din nou intenţia de a introduce trupe în Siria, pentru apărarea miilor de locuitori care se salvează prin fugă.

Până de curând cea mai mare opoziţie faţă de afluxul de sirieni a manifestat Irakul, adept activ al lui Bashar al-Assad în regiune. Guvernul şiit al lui Nouri al-Maliki a preferat până în ultimul moment să-şi ţină frontierele nord-vestice închise, temându-se să nu importe din Siria 'ameninţarea sunită'. Cu toate acestea, cu câteva zile în urmă Bagdadul a fost nevoit să facă unele concesii: într-una dintre regiunile frontaliere, populate de suniţi irakieni, au avut loc manifestaţii în masă cu cererea de a deschide un punct de trecere pentru sirieni.

În prezent, departamentul ONU pentru apărarea refugiaţilor vorbeşte despre 8.500 de sirieni pe teritoriul Irakului, însă, potrivit mass-media din Occident, este vorba de cel puţin 11.000 de persoane. Opoziţia siriană acuză autorităţile Irakului de tratament brutal faţă de refugiaţi. Sunt prezentate informaţii conform cărora aceştia ar fi ţinuţi sub pază în şcoli şi moschei, fără a putea primi vizitatori, iar permisiunea de a părăsi 'rezervaţiile' primesc doar cei care au cetăţenie irakiană sau rude în Irak.

Printre cei care părăsesc Siria se află destui irakieni care fug din calea războiului civil. Odată, Siria a primit 1,2 milioane de irakieni, asigurându-i cu un loc de muncă, iar pe copii - cu acces la şcolarizare. O asemenea dărnicie nu manifestase niciuna dintre ţările vecine cu Irak. Bagdadul, însă, pare să fi uitat ospitalitatea sirienilor sau pur şi simplu încearcă să evite noi cataclisme.

Prima din Europa care a început să bată alarma în legătură cu numărul mare de refugiaţi din Siria a fost Grecia. Iniţial, autorităţile ţării au trimis la graniţa cu Turcia alţi 1.800 de militari, apoi poliţia greacă a desfăşurat o amplă operaţiune la Atena, verificând documentele a circa 5.000 de persoane: cei care nu au viză sau drept de muncă vor fi expulzaţi în viitorul apropiat din Grecia.