Referendum împotriva fracturării hidraulice în Timiş

Duminică, în Banat va avea loc primul referendum împotriva fracturării hidraulice, controversata tehnologie prin care se extrag gazele de şist. Locuitorii comunei Săcălaz din judeţul Timiş sunt aşteptaţi la urne pentru a răspunde la întrebarea: ”Sunteţi de acord cu exploatarea resurselor naturale prin metoda fracturării hidraulice, care poate dăuna sănătăţii oamenilor, animalelor sau mediului înconjurător?”, relatează digi24.

Referendumul a fost organizat după ce Săcălaz, localitate aflată la câţiva kilometri de Timişoara, a fost luată practic cu asaltat de firma lui Ovidiu Tender, Prospecţiuni S.A, care efectuează prospecţiuni pentru ADX Energy Panonia, firmă ce deţine drepturile de explorare şi exploatare petrolieră în zonă. Unii proprietari de terenuri s-au trezit chiar chemaţi în instanţa pentru că nu au permis societăţii să facă prospecţiuni pe suprafeţele lor.

”Categoric nu le accept nimic. Deja m-o dat în judecată, m-o dat în instanţă fără să mă întrebe nimic. Nu ştiu ce vor să facă. Să caute, pe viitor ce gânduri au. Cu hârtiile astea, s-ar putea odată să caute, dacă găseşte s-ar putea să aibă acceptul meu şi s-ar putea să le şi exploateze gazele”, declară Gheorghe Stan, proprietar de teren.

Locuitorii Săcălazului, speriaţi că localitatea le va fi ireversibil poluată dacă prospecţiunile vor descoperi sub pământurile lor gaze sau petrol de şist, au ieşit la finele anului trecut în stradă, într-un gest de revoltă spontană împotriva lucrărilor efectuate de Prospecţiuni S.A în comună. Întrucât revolta lor nu a avut rezultat, prospecţiunile continuând liniştite, oamenii din Săcălaz au decis organizarea unui referendum pentru interzicerea atât a forajelor de exploatare, cât şi a prospecţiunilor petroliere.

Potrivit digi24, organizarea referendumului a fost posibilă după ce Consiliul Local din Săcălaz a adoptat o hotărâre care permite deschiderea urnelor, hotărâre care ar putea crea un precedent în Banat:

”S-ar putea ca, după noi, să mai ia iniţiativă mult mai multe comune şi, sub presiunea locuitorilor României, să fie interzisă acea explorare pe viitor”, a declarat pentru digi24 Ilie Todaşcă, primarul comunei Săcălaz.

Comuna Săcălaz face parte din perimetrul 10 de prospectare, dar şi de explorare, dezvoltare şi exploatare, perimetru concesionat unei companii australiene, ADX Energy, care activează în domeniul gazelor şi petrolului. Aceasta susţine că nu caută gaze de şist, însă evită să ofere un răspuns în ceea ce priveşte metodele folosite pentru viitoarea procedură de extragere, mai relatează sursa citată.

Mai multe despre istoricul referendumului de la Săcălaz puteţi citi aici.

Reamintim că referendumuri similare au avut loc în 2012 şi în judeţul Constanţa, în trei localităţi (Limanu, Costineşti, Mangalia) din perimetrele Chevron, majoritatea covârşitoare a participanţilor (peste 90% în toate cele trei localităţi) la referendum pronunţându-se împotriva desfăşurării de activităţi. În două din comune nu s-a atins însă numărul necesar validării rezultatelor, singura comună în care s-a atins cvorumul fiind Costineşti.

Reamintim ca fracturarea hidraulică este considerată deosebit de nocivă pentru mediu şi om. Metoda presupune injectarea în sol, la mare presiune, a unui fluid de fracturare "îmbogăţit" cu sute de chimicale, zeci dintre acestea fiind considerate acut toxice pentru sănătatea umană iar altele de-a dreptul cancerigene. De multe ori, în sol se injectează şi particule radioactive odată cu lichidele în scopuri specifice (de exemplu, pentru a servi drept marcatoare).

Parte din fluidele otrăvitoare sunt recuperate şi tratate (dacă există tehnologia adecvată pentru aşa ceva), parte pot refula prin fracturile cauzate de tehnologia exploatării hidrocarburilor de şist, antrenând cu ele, pe lângă otrăvurile puse de om şi elemente radioactive existente în mod natural în subsol, precum uraniu, arsenic etc.

"Fracturarea hidraulică poate să afecteze, de asemenea, mobilitatea substanţelor prezente în mod natural sub suprafaţă, cum ar fi mercurul, plumbul şi arsenicul. Dacă aceste fracturi se extind dincolo de formaţiunea-ţintă, ori dacă tubajul sau cimentarea din jurul canalului de forare cedează sub presiunea exercitată de fracturarea hidraulică, aceste substanţe îşi pot croi drum până la o sursă subterană de apă potabilă. Se pot forma şi alte substanţe toxice sub efectul reacţiilor biogeochimice complexe cu aditivii chimici utilizaţi în fluidul de fracturare" se arată într-un raport al Parlamentului European, care citează, la rândul său, EPA (Autoritatea pentru Protecţia Mediului din SUA).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.