Recuperarea “miliardului furat” în atenţia conducătorilor organelor de drept din Moldova

Comitetul permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, instituit la iniţiativa prim-ministrului R. Moldova, Pavel Filip s-a întrunit vineri în prima şedinţă din acest an. În cadrul şedinţei au fost discutate etapele şi procesul de recuperare a activelor, comercializarea gajurilor, rambursarea creditului de urgenţă şi dificultăţile întâmpinate.

Conducătorii organelor de drept responsabile de investigaţiile privind frauda bancară, precum şi ai Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au informat despre acţiunile întreprinse, colaborarea cu alte instituţii din ţară şi din străinătate în vederea investigării şi recuperării mijloacelor financiare fraudate.

Potrivit unui comunicat de presă al executivului, premierul Pavel Filip a apreciat colaborarea între instituţiile de stat, orientată spre atingerea obiectivelor legate de recuperarea cât mai rapidă a banilor fraudaţi, precum şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea acestei infracţiuni de rezonanţă sporită.

„Aşteptările oamenilor sunt foarte mari şi, în acest sens, rog să fie întreprinse în continuare măsuri conjugate şi depus efort maxim pentru mobilizarea tuturor factorilor de decizie în vederea accelerării proceselor legate de recuperarea şi investigarea fraudei bancare”, a menţionat prim-ministrul.

Comitetul permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit a fost instituit la iniţiativa prim-ministrului Pavel Filip şi reprezintă o platformă de discuţie consultativă, care are sarcina de a asigura colaborarea între instituţiile statului în vederea gestionării eficiente şi operative a cazurilor de interes social sporit.

Menţionăm că potrivit datelor făcute publice recent de către BNM, până la moment au fost recuperate doar 7% din totalul “miliardului furat”.

În acelaşi context, amintim că la sfârşitul lunii septembrie 2016 Guvernul de la Chişinău, a decis să convertească în datorie de stat creditele de urgenţă oferite în 2014 şi 2015 celor trei bănci falimentare. Timp de 25 de ani moldovenii vor fi nevoiţi să plătească pentru ceea ce nu au consumat.

Experţi, societatea civilă din Moldova, precum şi Centrul Naţional Anticorupţie au subliniat la acel moment un şir de riscuri pe care le comporta decizia Executivului deoarece nu au rezolvat problema în sine şi nu au identificat soluţii privind gestionarea datoriilor, ci doar au afectat grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege.