Judecătorii trag un semnal de alarmă: „Senatul poate provoca destabilizarea CSM”

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat Senatului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a verifica dacă hotărârea Senatului prin care se stabileşte un nou mod de alegere al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este conformă sau nu cu legea fundamentală.

În opinia asociaţiei de magistraţi conduse de Dana Girbovan, Hotărârea Senatului nr.28/2016, din data de 7 martie, "modifică modul de alegere al membrilor CSM într-un mod contrar normelor constituţionale, al regulilor democratice şi al tradiţiei instituţionale, putând genera consecinţe negative însemnate cu privire la buna funcţionare a singurului organ ce garantează independenţa justiţiei".

În urma modificării operate de Senat, fiecare membru al CSM a fost validat pe un mandat întreg de şase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri.

"O atare opţiune pune serioase probleme de constituţionalitate şi poate afecta bunul mers al unei instituţii fundamentale, singura căreia Legea Supremă îi arogă rolul de garant al independenţei justiţiei", afirmă judecătorii în scrisoarea trimisă Senatului.

Constituţia stabileşte că durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani. CSM-ul însă este un organ colectiv şi nu individual, de unde reiese că durata mandatului se referă la Consiliu ca întreg, şi nu la mandatul fiecărui membru luat individual, lucru care reiese, potrivit UNJR, şi din faptul că preşedintele Înaltei Curţi convoacă membrii CSM în şedinţa de constituire a Noului Consiliu.

"Dacă s-ar accepta opţiunea Senatului materializată prin hotărârea menţionată, nu va mai exista niciodată un nou Consiliu, o «şedinţă de constituire» pentru că membrii săi vor fi într-un continuu proces de înnoire. Aşadar, în raport cu regulile constituţionale şi tradiţionale în statele cu tradiţie democratică, organismele colegiale elective, indiferent de partea de putere a statului căreia îi aparţin, se caracterizează prin omogenitate din perspectiva mandatului", se arată în scrisoare.

Aceleaşi reguli se aplică în România şi în cazul altor autorităţi legislative şi executive. De exemplu, "în cazul în care mandatul de senator, deputat, consilier judeţean, consilier local, chiar primar ori preşedinte al consiliului judeţean (acestea din urmă chiar autorităţi individuale) încetează înainte de termen, se organizează alegeri, după caz, se validează conform regulilor stabilite de lege un înlocuitor pentru restul de mandat rămas neîndeplinit".

"Prin urmare, aşadar, regula, în materia organelor elective publice este a mandatului unitar, ele înnoindu-se în întregime la împlinirea lui. Ca atare, în lipsa unei dispoziţii legale exprese, şi mandatul membrilor CSM nu poate curge independent de mandatul Consiliului în care au fost aleşi", au subliniat magistraţii.

Scrisoarea mai scoate în evidenţă că revenirea Senatului asupra modului de alegere a membrilor CSM, pe lângă faptul că încalcă principii fundamentale de drept, "poate naşte litigii ulterioare de natură judiciară şi poate provoca, astfel, destabilizarea Consiliului, singura autoritate fundamentală care este definită de Legea Supremă ca garant al independenţei justiţiei".

Judecătorii şi-au încheiat scrisoarea reiterând solicitarea Senatului să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării conformităţii cu Legea fundamentală a noului mod de stabilire a duratei mandatului membrilor CSM.