Raportul tragediei din Apuseni: Cauza determinantă a prăbuşirii, givrajul carburatoarelor

Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) a făcut public raportul privind cauza tragicului accident din Apuseni în urma căruia şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi tânăra Aura Ion.

Potrivit CIAS, cauza determinantă a producerii accidentului constă în oprirea motoarelor ca urmare a givrajului (depunerea unui strat de gheaţă) sever al carburatoarelor. La producerea tragediei ar fi contribuit, susţine CIAS, echipajul avionului.

Astfel, la categoria cauze "favorizante" ale tragediei, CIAS enumera: evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor datorată întreruperii mari de la zbor şi lipsei de experienţă a echipajului pe aeronava BN- 2A-27; decizia eronată a comandantului aeronavei de a continua misiunea de zbor în condiţii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor; decizia eronată a comandantului aeronavei de a zbura o lungă perioadă de timp în condiţii de givraj ; decizia eronată a comandantului de a continua misiunea sub AMA, în condiţii de zbor IMC după reguli de zbor IFR şi, finalmente, decizia eronată a comandantului aeronavei de a decola cu masa peste limita maximă admisă şi poziţia centrului de greutate în afara limitelor calculate şi impuse de producător.

CIAS mai susţine, în raportul său că pregătirea misiunii a fost făcută superficial, dosarul de misiune fiind incomplet, la îmbarcarea pasagerilor nu a fost efectuată instruirea pasagerilor privind siguranţa etc.

Făcând o sinteză a constatărilor, Eugen Suciu, investigator în cadrul CIAS şi unul dintre membrii echipei de investigare, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă că aeronava implicată în accidentul aviatic din Munţii Apuseni la începutul anului 2014 s-a confruntat cu un givraj sever la nivelul carburatoarelor, ceea ce a determinat oprirea motoarelor.

Aeronava a zburat tot timpul, deasupra Carpaţilor Meridionali, sub altitudinea minimă admisă iar din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor.

Suciu a precizat că dacă înălţimea scade, aeronava nu mai beneficiază de controlul radar, astfel că se presupune că echipajul îşi poate stabili poziţia în raport cu reperele terestre. Reprezentantul CIAS a precizat că pilotul a coborât până la 2.400 de metri sub radar, iar "pilotul şi-a asumat decizia de a renunţa la asistenţă".

”Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare”, a declarat investigatorul, citat de B1 TV.

Potrivit investigatorului CIAS, cauza care a dus la decesul pilotului a fost faptul că odată cu prăbuşirea aeronavei o aripă ruptă a lovit cabina de pilotaj.

"Nu putem să discutăm de o eroare în pilotaj. Ne confruntăm cu o eroare în managementul misiunii. Nu este acelaşi lucru. Condiţiile meteo au favorizat radical", a afirmat Suciu, adăugând că Adrian Iovan nu era pregătit pentru pilotarea aeronavei pentru că avusese o pauză de 11 luni.

Raportul poate fi studiat aici

Reamintim că în urma accidentului de avion din ianuarie 2014, şi-au pierdut viaţa Aura Ion, studentă în anul V la Medicină Militară şi pilotul Adrian Iovan. Avionul s-a prăbuşit în munţii Apuseni în timp ce transporta o echipă de medici către Oradea, de unde aceştia urmau să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Pilotul Aurelian Iovan a fost obligat să aterizeze forţat. Căutarea epavei a durat şase ore, autorităţile dovedindu-se incapabile să îi localizeze pe supravieţuitori, în ciuda faptului că toţi pasagerii avionului aveau telefoane mobile prevăzute cu GPS.

În momentul în care salvatorii - săteni din zonă şi pădurari - au ajuns la locul accidentului - Aura Ion era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată. Adrian Iovan murise încarcerat între fiarele contorsionate din cabina pilotului.