Raportul OSJI: Majoritatea ţărilor implicate în programul secret al CIA nu au reuşit să tragă pe cineva la răspundere (presă)

Raportul dat publicităţii marţi de grupul de sprijin privind drepturile omului ''Open Society Justice Initiative'' (OSJI) este cea mai cuprinzătoare incursiune de până acum asupra programului ''obscur'' al CIA de detenţii secrete, transferuri extraordinare şi interogatorii a peste 136 suspecţi de terorism, după atentatele din 11 septembrie 2001. În plus faţă de faptul de a demonstra anvergura programului secret, raportul detaliază eşecul majorităţii celor aproximativ 54 de ţări implicate de a trage pe cineva la răspundere, se arată într-un articol publicat pe site-ul organizaţiei non-profit de jurnalism de anchetă din SUA, The Center for Public Integrity.

Oficialii SUA 'poartă răspunderea pentru autorizare', încălcând drepturile persoanelor anchetate de CIA, se spune în raportul OSJI, dar grupul mai afirmă că guvernele străine care au lucrat cu SUA sunt, de asemenea, vinovate, deoarece au jucat un rol mai mare decât se cunoaşte anterior. Fără ajutorul lor operaţiunea nu ar fi putut fi realizată niciodată, a notat raportul, care se bazează pe o serie de surse publice - inclusiv investigaţii de către grupuri pentru drepturile omului - şi studii anterioare.

Autoarea raportului, Amrit Singh, este fost ''staff attorney'' la ''American Civil Liberties Union'', unde a ajutat la intentarea unui proces împotriva Ministerului Apărării, care a dus la dezvăluirea a mii de documente despre abuzurile suferite de prizonieri deţinuţi de SUA în străinătate.

Organizaţia ţine să sublinieze că raportul survine la o zi după scurgerea unei cărţi albe a Ministerului Justiţiei la NBC News, care detaliază baza juridică pentru utilizarea de către administraţia Obama a forţei letale împotriva unor suspecţi de terorism, printre care şi cetăţeni ai SUA. Memoriul nesemnat şi nedatat afirmă că un oficial cu rang înalt informat ar putea ordona moartea unui terorist care reprezintă 'o ameninţare iminentă de atac violent' împotriva SUA, în cazul în care nu este posibilă capturarea sa.

Cele mai multe dintre ţările identificate în raport ca participante la programul de detenţie şi interogare al CIA sunt aliaţi fermi ai SUA, printre care Canada, Germania, Marea Britanie, Turcia, Egipt şi Arabia Saudită. Afganistanul, Lituania, Marocul, Polonia, România şi Tailanda, se arată în raport, au găzduit ''situri negre'', sau 'închisori secrete'' ale CIA. Dar raportul menţionează şi regimuri cu o istorie de ostilitate faţă de SUA, printre care Siria, Iran şi Libia.

Cele mai multe dintre ţările implicate nu au investigat în mod eficient acţiunile lor, se spune în raport. Doar oficiali italieni condamnaţi pentru implicarea lor şi Canada au adresat scuze foştilor deţinuţi.

''Siturile negre'' şi programele de transfer nu numai că au favorizat abuzuri privind drepturile omului, se spune în raport, dar au distorsionat răspunsul SUA la ameninţarea terorismului. Cetăţeanul libian Ibn al-Sheikh al-Libi, arestat în Pakistan în 2001 şi transferat ulterior în Egipt, a fabricat sub tortură relatări despre arme chimice şi biologice ale Irakului - invocate de SUA în declanşarea războiului împotriva Irakului în 2003.

Cotidianul britanic The Guardian notează că mai multe ţări europene, printre care şi Marea Britanie, s-ar putea confrunta cu proceduri ale CEDO în urma implicării lor în operaţiuni de transferuri extraordinare ale CIA, potrivit OSJI.

Printre ţările europene implicate, Macedonia a fost găsită vinovată de CEDO de încarcerare ilegală şi torturare a unui cetăţean german. Potrivit ziarului britanic, proceduri sunt iniţiate şi împotriva Poloniei, Lituaniei şi României, după ce au permis ca CIA să opereze închisori secrete pe teritoriul lor.

Amrit Singh a declarat că, în opinia sa, şi alte ţări europene care au fost implicate în transferurile CIA ar putea ajunge în faţa CEDO. 'Costul moral al acestor programe este suportat nu doar de SUA, ci şi de celelalte 54 de ţări recrutate pentru a ajuta', a afirmat ea.

Participarea unor guverne din Europa şi alte ţări a fost atât de extinsă încât OSJI consideră că CIA nu ar fi putut opera programul său fără sprijinul lor. ''Operaţiunile de detenţie secretă şi transferuri extraordinare, concepute pentru a fi efectuate în afara Statelor Unite sub acoperirea secretului, nu ar fi putut fi puse în aplicare fără participarea activă a unor guverne străine. Şi aceste guverne trebuie trase la răspundere', citează The Guardian din raport.

Lista OSJI de transferuri include şi state precum Irlanda, Islanda şi Cipru, acuzate de acordare de sprijin sub acoperire pentru program, prin faptul că au permis acces la spaţiul aerian şi aeroporturi unor aeronave folosite de CIA în timpul operaţiunilor de transfer.

Multe dintre ţările de pe listă sunt europene. Germania, Spania, Portugalia şi Austria sunt printre ele, dar Franţa, Olanda şi Ungaria nu sunt. Georgia este acuzată de implicare în predare, dar Rusia nu. Potrivit OSJI, Marea Britanie a sprijinit operaţiunile de transfer ale CIA, a interogat persoane deţinute în secret şi a permis utilizarea unor aeroporturi britanice şi a spaţiului aerian.

Recent a rezultat că multe ţări europene s-au implicat în programul de transferuri drept consecinţă a unei serii de decizii luate în secret, la o conferinţă a NATO, la trei săptămâni după 11 septembrie. Ulterior, oficiali britanici de informaţii au susţinut timp de mai mulţi ani că nu au ştiut nimic despre program, deşi este cunoscut acum faptul că CIA a informat MI6 despre planurile sale la cinci zile de la data de 9/11.

Potrivit The Guardian, publicarea raportului OSJI de 213 de pagini, intitulat ''Globalizarea torturii'', pare să fi fost făcută pentru a coincide cu audierea în vederea confirmării, joi, a lui John Brennan, nominalizat de preşedintele Obama la conducerea CIA. Este de aşteptat ca Brennan să fie întrebat despre asocierea lui cu aşa-numitele ''enhanced interrogation practices'' (hipotermie, poziţii de stres, waterboarding, n.red) adoptate în cursul mandatului Bush.

În 2005, Brennan a declarat că era 'îndeaproape familiarizat' cu unele cazuri de transferuri şi că a considerat acest lucru ca fiind 'un instrument absolut vital' în combaterea terorismului. Brennan nu a fost luat în vedere ca şef al CIA în urmă cu patru ani, din cauza asocierii sale cu aceste practici şi a devenit în schimb înalt consilier al Casei Albe. Este de aşteptat să fie întrebat nu numai despre programul transferurilor, ci şi despre operaţiunile cu drone din mandatul Obama şi aşa-numita listă de ucideri în care se relatează că ar exercita o mare influenţă, relevă cotidianul britanic.

Raportul spune că întreaga anvergură a implicării neguvernamentale a SUA rămâne încă necunoscută. 'În pofida eforturilor depuse de Statele Unite şi guvernele partenere de a nu dezvălui adevărul despre abuzuri din trecut şi în curs, informaţiile referitoare la aceste abuzuri vor continua să-şi croiască drum spre domeniul public', se spune în raport. 'În acelaşi timp, deşi instanţele din SUA au închis porţile pentru victimele detenţiei secrete şi ale operaţiunilor de transferuri extraordinare, contestaţiile juridice privind participarea unor guverne străine la aceste operaţiuni sunt audiate în instanţe din întreaga lume'', se mai arată în raport.

OSJI face apel la guvernul SUA de a respinge programul transferurilor, a închide toate închisorile secrete rămase, a declanşa o anchetă penală privind abuzurile în domeniul drepturilor omului - inclusiv cele aprobate de către avocaţi guvernamentali -, a înfiinţa comisii independente şi nepartizane de investigaţie şi a publica un raport privind rolul jucat de unii oficiali în astfel de abuzuri. Organizaţia cere totodată tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi instituirea de garanţii pentru a asigura că viitoare operaţiuni de combatere a terorismului nu încalcă standardele drepturilor omului.

Financial Times notează că autorităţile poloneze au reacţionat cu consternare la o decizie a CEDO de a declasifica documente referitoare la o presupusa închisoare secretă a CIA pe teritoriul polonez, unde unii deţinuţi ar fi fost torturaţi. Instanţa examinează o plângere a unui cetăţean saudit, Abd al-Rahim al-Nashiri, care susţine că a fost deţinut în secret la o bază de antrenament a serviciilor de informaţie poloneze din nord-estul ţării, din decembrie 2002 până în iunie 2003.

Nashiri este deţinut la baza americană de la Guantanamo Bay, iar autorităţile americane susţin că s-ar fi aflat în spatele atacului din 2000 asupra navei de război USS Cole în Yemen soldat cu uciderea a 17 marinari americani.

Curtea de la Strasbourg a fost implicată în acest dosar din 2011. Documente referitoare la cauze deferite instanţei pot fi păstrate confidenţiale în situaţii excepţionale, dar instanţa a decis altfel în cazul polonez. Într-o declaraţie, instanţa a afirmat că guvernul polonez a prezentat până acum doar informaţii care au fost deja făcute publice. Dacă guvernul ar fi prezentat informaţii confidenţiale, curtea ar fi impus confidenţialitatea ''acolo unde sunt prezentate motivele care să justifice o astfel de decizie'. Dosarele nu vor fi publicate pe Internet, dar vor fi disponibile la Strasbourg.

Decizia este 'o ameninţare la adresa securităţii', a declarat, marţi, ministrul polonez al justiţiei, Jaroslaw Gowin, pentru postul naţional de radio, adăugând că Polonia ar trebui să-şi reconsidere nivelul de cooperare cu instanţa.

Potrivit FT, decizia CEDO plasează autorităţile poloneze într-o situaţie dificilă, deoarece sunt obligate prin lege să lucreze cu instanţa, dar sunt reticente să dezvăluie documente confidenţiale legat de care Varşovia consideră că vor submina securitatea naţională.

Ziarul britanic aminteşte că autorităţile poloneze au examinat acuzaţiile mai întâi în 2005, iar din 2008 au efectuat o anchetă sporadică privind acuzaţiile potrivit cărora CIA ar fi operat o închisoare secretă pe teritoriul polonez.

Zbigniew Siemiatkowski, fost şef de informaţii, a fost acuzat anul trecut că ar fi permis deţinerea ilegală de prizonieri, dar cazul a fost de atunci transferat de la biroul procurorului din Varşovia la Cracovia şi nu este clar dacă noul birou va continua procedurile de acuzare.

FT mai scrie că Polonia este în situaţia paradoxală de a fi pe linia de foc a cooperării cu SUA în reprimarea antiteroristă de după atacurile din 11 septembrie, în mare măsură deoarece este unul dintre puţinii aliaţi ai SUA care s-au angajat să facă orice fel de anchetă privind ceea ce s-a întâmplat.

În plus faţă de ancheta propriilor procurorii, Polonia a fost, de asemenea, cercetată de Consiliul Europei şi Parlamentul European. Oficialii polonezi au fost foarte atenţi cu privire la admiterea a ceea ce s-a întâmplat în Polonia în 2002 şi 2003. Într-un interviu acordat anul trecut ziarului Gazeta Wyborcza, Aleksander Kwasniewski, preşedintele Poloniei din acea vreme, a declarat: 'Noi nu am arestat terorişti şi nu i-am interogat. Am contat pe aliaţii noştri respectând legea. Dacă s-a întâmplat ceva care a fost contrar legii, atunci americanii sunt responsabili pentru aceasta''.

The Independent notează că raportul OSJI va reaprinde controversa privind transferurile CIA, inclusiv în unele ţări în care participarea lor nu au fost până în prezent bine notificată public. Şi ziarul britanic subliniază că raportul a fost publicat în ajunul audierilor de confirmare a lui John Brennan ca director al CIA. Apropierea sa de programul transferurilor în timp ce lucra la CIA în mandatul Bush va fi cu siguranţă atent examinată.

Potrivit Washington Post, problema CIA a fost că a vrut să deţină şi să interogheze suspecţi străini, fără a-i aduce în SUA sau a-i acuza de vreun delict. Soluţia a fost să transfere în secret un suspect în altă ţară. Uneori, acest lucru a însemnat o închisoare secretă a CIA în locuri cum ar fi Tailanda sau România, unde CIA i-ar fi interogat. Alteori, aceasta a însemnat predarea lor unui guvern simpatizant, unele dintre ele destul reprobabile, pentru a efectua propria 'interogare'.

Programul CIA de transferuri extraordinare s-a sfârşit, dar anvergura lui este încă învăluită în mister. Raportul OSJI aruncă o lumină nouă asupra amplorii sale şocante, apreciază Washington Post.

Ziarul american mai relevă că raportul arată că guvernele străine au participat la aceste operaţiuni, în diverse moduri, printre care: găzduirea de închisori ale CIA pe teritoriile lor; deţinerea, interogarea, torturarea şi abuzarea unor persoane; asistarea în capturarea şi transportul deţinuţilor; autorizarea utilizării spaţiului aerian şi a aeroporturilor interne pentru zboruri secrete care transportau deţinuţi; furnizarea de informaţii care să conducă la detenţie secretă şi transferuri extraordinare; interogarea unor persoane care au fost deţinute secret în custodia altor guverne.

Guvernele străine nu au reuşit să protejeze deţinuţii din locurile de detenţie secretă şi în urma transferurilor extraordinare pe teritoriul lor şi să efectueze investigaţii eficiente privind agenţiile şi oficialii care au participat la aceste operaţiuni.