Raport: În 2017 starea presei din RM s-a agravat. Dezinformarea şi manipularea au prins turaţii maxime

Starea presei din Republica Moldova s-a agravat pe parcursul anului 2017. Indicele privind Starea Presei din Republica Moldova pentru anul trecut, lansat miercuri de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) arată o valoare de 23,69 puncte, cu 2,97 puncte în scădere faţă de 2016.

Starea mass media din R. Moldova este analizată după şapte indicatori relevanţi. Unul dintre ei este cadrul juridic de reglementare a activităţii mass media, care a fost în regres. Cele mai multe carenţe au fost atestate la aplicarea discreţionară a legislaţiei sau chiar neaplicarea ei de către structurile abilitate. Deseori deciziile unor instituţii-cheie pentru dezvoltarea domeniului mediatic au fost influenţate politic. Se atestă în continuare o concentrare reală a proprietăţii în media, o concurenţă neloială pe piaţa media şi de publicitate.

Alţi indicatori analizaţi au fost contextul politic, evaluarea mediului economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informaţională din perspectivă mediatică şi securitatea jurnaliştilor. Toate segmentele analizate de către expertul media Ion Bunduchi înregistrând regrese în anul 2017.

”Mass media independente economic sunt puţine, fapt ce afectează semnificativ independenţa politicii editoriale. Redacţiile au mari obiecţii faţă de absolvenţii facultăţilor, din motiv că posedă abilităţi insuficiente de „lucru în teren”. Dezinformarea şi manipularea prin intermediul mass media au prins turaţii maxime. Spaţiul informaţional moldovenesc este dominat de produse informaţionale din străinătate, preponderent din Federaţia Rusă care publică/difuzează ştiri false în scop de manipulare sau propagandă”, sunt doar unele constatări menţionate în raportul ce reprezintă o evaluare a situaţiei mass media din Moldova pentru anul 2017.

Potrivit analizei, în 2017, au persistat cazuri de intimidare şi jignire personală, de ameninţări şi atacuri verbale, campanii de denigrare a jurnaliştilor incomozi, în special, a celor care fac investigaţii, de discreditare şi umilire publică pe reţelele de socializare şi pe site-uri dubioase.

În concluzie, se recomandă completarea cadrului juridic de reglementare a activităţii mass media cu prevederi actualmente lipsă în legislaţia naţională şi ajustat la standardele legislaţiei comunitare. Să fie promovate şi aplicate ample politici media care să conducă la o reală depolitizare atât a factorilor decidenţi, cât şi a întregului domeniu mediatic. Să se renunţe la practica vicioasă de ingerinţă politică în activitatea mass-media, de implicare a mass media în lupte politice, de utilizare a media controlată de politicieni în scopuri ideologice. Să fie instituite şi respectate norme ce ar limita concentrarea proprietăţii în mass media şi ar elimina practicile anticoncurenţiale din domeniile mediatic şi cel al publicităţii comerciale şi sporită transparenţa finanţării instituţiilor mediatice.

”Să fie sprijinit jurnalismul de calitate şi descurajat pseudojurnalismul. Să fie sprijinită mass media în efortul de a spori volumul produselor mediatice autohtone de calitate. Să fie descurajată cu fermitate obstrucţionarea jurnaliştilor în exerciţiul funcţiunii prin mediatizarea largă a fiecărui caz. Să fie monitorizată activitatea organelor de drept de fiecare dată când vor fi sesizate în legătură cu intimidarea, ameninţarea sau agresarea jurnaliştilor”, se mai recomandă în Indicele privind Starea Presei.