Raport Amnesty Internaţional: Peisajul politic din Moldova este marcat de neputinţa guvernanţilor în faţa corupţiei

Amnesty Internaţional Moldova (AIM) a prezentat miercuri Raportul anual privind situaţia drepturilor omului în lume, 2016/2017 care include o analiză complexă şi o trecere în revistă a acţiunilor organizaţiei privind evaluarea şi protecţia drepturilor omului. Raportul include informaţii cu privire la drepturile omului în 159 de ţări din lume, inclusiv Moldova, comentarii regionale şi evaluarea analitică a situaţiei drepturilor omului, într-o perspectivă globală.

Potrivit analizei situaţiei drepturilor omului în RM se constată că poliţia a utilizat ocazional şi excesiv forţa pe durata protestelor. Un număr mare de dosare penale de rezonanţă au determinat îngrijorarea privind procesele inechitabile, inclusiv justiţia selectivă. În mare parte, mass-media a rămas liberă, deşi mai puţin pluralistă. Nu s-a înregistrat nici un progres cu referire la cauzele structurale ale impunităţii pentru tortură şi tratamente inumane. Penitenciarele continuă să fie caracterizate prin celule supraaglomerate şi condiţii de detenţie precare. Legislaţia în vigoare permite detenţia şi tratarea forţată a persoanelor cu dizabilităţi în instituţiile psihiatrice.

“Peisajul politic din Republica Moldova continuă să fie marcat de neputinţa guvernanţilor în faţa corupţiei şi de deteriorare continuă a standardelor de viaţă, fapt ce determină marea nemulţumire a poporului şi a generat proteste sporadice.

Zvonurile despre capacitatea de corupere a politicului de către un oligarh vestit, după arestarea subită a fostului premier Vladimir Filat, în octombrie 2015, au cauzat unele dintre cele mai mari proteste stradale. Relativa stabilitate politică a fost realizată în ianuarie 2016, de către partide, prin înţelegeri de culise, rezultând în numirea ascunsă a unui nou prim ministru”, se menţionează într-un comunicat de presă al organizaţiei de drepturile omului.

Continuarea procesului în cazul ”grupului Petrenco” pentru încercarea de a intra forţat în clădirea Procuraturii Generale în timpul unui protest, precum şi o serie de alte urmăriri penale dau motive de îngrijorare privind libertatea întrunirilor paşnice, politica părtinitoare şi justiţia selectivă. Procesul închis în cazul lui Vladimir Filat a cauzat mai multe întrebări decât răspunsuri, inclusiv lipsa unor investigaţii în privinţa altor politicieni.

În timp ce libertatea presei a fost respectată, la modul general, AIM constată îngrijorări privind pluralismul mediatic, deoarece mai multe instituţii mass-media sunt deţinute de câteva persoane.

În cel puţin două cazuri, jurnalişti cunoscuţi pentru critica lor adusă autorităţilor s-au plâns de ameninţări anonime. În luna august 2016, s-a tras un glonţ în fereastra apartamentului fiicei lui Constantin Cheianu. Jurnalistul a primit mesaje, prin care a fost ameninţat că „va fi oprit”, în cazul în care el va continua să scrie despre sistemul oligarhic. Prezentatoarea TV, Natalia Morari, a declarat că a primit avertismente similare.

Nu a fost înregistrat niciun progres în abordarea cauzelor structurale privind impunitatea pentru tortură şi alte rele tratamente şi au fost înregistrate cazuri rare de urmărire penală a funcţionarilor de stat pentru acuzaţii credibile.

În perioada ianuarie-iunie, 331 de persoane au înaintat plângeri Procuraturii Generale, acuzând tortura şi rele tratamente. Dintre cele 19 sentinţe pronunţate privind tortura, în 15 cauze au fost pronunţate condamnări şi doar doi din cei 18 acuzaţi au primit pedepse cu privaţiune de libertate pe termen real.

Potrivit Raportului, în R. Moldova persistă discriminarea persoanelor cu dizabilităţi. Raportorul Special ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, a cerut Guvernului de la Chişinău să stopeze urgent internarea persoanelor cu dizabilităţi în instituţii psihiatrice şi psiho-neurologice. În prezent însă unele prevederi legale permit detenţia şi tratamentul psihiatric forţat al persoanelor cu dizabilităţi, precum şi încetarea, fără consimţământul persoanei, a sarcinii pe motivul afecţiunilor psiho-sociale sau mentale.

Cu prilejul lansării raportului anual de evaluare a drepturilor omului în lume, Amnesty Internaţional avertizează că politicienii, înarmaţi cu o retorică toxică, dezumanizantă, bazată pe separarea „noi vs ei”, creează o lume mai divizată şi periculoasă.

Salil Shetty, secretarul general al Amnesty Internaţional avertizează că 2016 a fost anul în care utilizarea cinică a retoricii de „noi vs ei”, de învinuire, ură şi teamă la nivel global a atins cote nemaivăzute din anii 1930. Prea mulţi politicieni răspund la temerile economice şi de securitate legitime cu o manipulare otrăvitoare şi de dezbinare a politicilor de identitate într-o încercare de a câştiga voturi.

În concluzie, Amnesty Internaţional menţionează că politica demonizării din prezent promovează cu neruşinare o idee periculoasă precum că unii oameni sunt mai puţin umani decât alţii, lipsind de umanitate grupuri întregi. Acest lucru ameninţă să desfrâneze cele mai întunecate aspecte ale naturii umane. Politica de demonizare stimulează divizarea şi frica determinând un regres global în domeniul drepturilor omului.