Răpirile de persoane, o afacere profitabilă în Africa subsahariană

Eliberarea a patru cetăţeni francezi care au fost luaţi ostatici la o răscruce de drumuri între Niger şi Mali, în septembrie 2010, deschide din nou dezbaterea în Franţa cu privire la oportunitatea plătirii răscumpărărilor solicitate, notează vineri ziarul ABC.

Eliberarea ostaticilor francezi ridică şi numeroase semne de întrebare. În timp ce o parte a presei franceze dă asigurări că preţul plătit pentru ei a fost de 20 de milioane de euro (teroriştii din Al-Qaeda din Maghrebul Islamic - AQMI - au ajuns chiar să pretindă 90 de milioane de euro), Palatul Elysee infirmă orice plată făcută în schimbul eliberării.

Afacerea se dovedeşte profitabilă. Anul trecut, David Cohen, subsecretar pentru terorism şi informaţii financiare al Trezoreriei SUA, anunţa că organizaţiile teroriste au strâns 120 de milioane de dolari din răscumpărări în ultimii 8 ani şi evidenţia mai ales situaţia din Sahel. 'AQMI şi Al-Qaeda din Peninsula Arabică au făcut din această veche practică (extorsiune) o sursă profitabilă de venituri, transformând răpirile în cea mai mare ameninţare de finanţare a terorismului din zilele de azi', a recunoscut expertul american.

În prezent, cinci europeni - doi francezi, un suedez, un olandez şi un britanic de naţionalitate sud-africană - se află în mâinile grupării teroriste AQMI, în timp ce un alt cetăţean francez este reţinut de simpatizanţi ai miliţiei islamiste nigeriene Boko Haram.

Interesul nu este nou, potrivit unui raport de la sfârşitul anului trecut al The African Insurance Organisation, entitate ce regrupează agenţiile de asigurări regionale şi care desemna Nigeria drept capitala mondială a răpirilor. Documentul considera că această ţară africană concentrează 25% din totalul răpirilor la nivel mondial.

Potrivit analistului local, Kingsley Igbokwe, afacerea răpirilor în această ţară datează din ianuarie 2006. La acea dată, gruparea rebelă Mişcarea pentru Emanciparea Deltei Nigerului (MEND) lansa o campanie de atentate în sudul ţării împotriva intereselor petroliere occidentale şi care nu au fost lipsite de succes: însuşi guvernul nigerian recunoaşte că în doi ani grupul a strâns 80 de milioane de euro din răscumpărări.

O situaţie similară se înregistrează în Somalia. De la manifestarea pirateriei moderne în apele Oceanului Indian, preţul mediu al unei răscumpărări a ajuns la 3,06 milioane de dolari (în 2011 a fost chiar de 5,04 milioane de dolari), suma totală acumulată fiind între 315 şi 385 milioane de dolari.

Potrivit analistului somalez Abdullahi Nur, răpirile în Cornul Africii aveau înainte un interes pur economic şi prin urmare cazul se putea extinde în timp, aşteptând să fie primită cea mai bună 'ofertă' (perioada medie pentru o sechestrare este de circa 6 luni). Totuşi, în ultimul timp acţiunile legate de terorismul islamic au început să aibă atât un caracter punitiv, cât şi unul de profit politic.