Rafale de fum: sunt aditivii din ţigări toxici?

Conform estimărilor unor cercetări, ţigările din comerţ conţin aproximativ 600 de substanţe chimice şi aditivi
Fumători în Miami, Florida (Joe Raedle / Getty Images)
Conan Milner
25.01.2012

Toată lumea ştie că fumatul dăunează sănătăţii, dar ţineţi cont că o ţigară este mai mult decât frunze de tutun.

Conform estimărilor conservatoare ale unor cercetări, ţigările din comerţ conţin aproximativ 600 de substanţe chimice şi aditivi: amoniac, DDT, cloroform, benzen, arsenic şi plumb, ca să numim doar câteva.

În timp ce unele componente sunt, fără îndoială, toxice, riscurile pentru sănătate asociate cu inhalarea fumului de la alţi aditivi (cum ar fi mentol, zaharuri şi diferite ierburi), nu sunt la fel de clare. Aceste ingrediente contribuie la caracterul unic al unei anumite ţigări şi permit producătorilor să modifice proprietăţile senzoriale şi farmacologice ale produselor lor.

În 2009, US Food and Drug Administration a cercetat cu atenţie aceşti aditivi, în special în materie de siguranţă şi de posibile reglementări. Dar se pare că juriul a decis deja.

Anticipând eventualitatea iminentă de reglementare a aditivului, industria tutunului a efectuat mai multe studii la sfârşitul anilor 1990. Proiectul MIX al lui Philip Morris a examinat trei combinaţii ale 333 de aditivi din ţigări pentru o posibilă toxicitate. În 2002, analiştii au publicat un raport în Toxicologie alimentară şi chimică, în care au concluzionat că nu există dovezi substanţiale de toxicitate care pot fi atribuite aditivilor.

Un studiu publicat săptămâna trecută în Plos Medicine trage o concluzie diferită. Analizând datele colectate în acelaşi proiect MIX, cercetătorii de la Centrul de Cercetare pentru controlul tutunului şi educaţie, precum şi de la Universitatea din California, San Francisco, au constatat că aceşti aditivi contribuie foarte mult la toxicitatea ţigării.

Potrivit cercetătorului Stanton Glantz, profesor de medicină la Universitatea din California, San Francisco, Philip Morris a lucrat din punct de vedere politic pentru a obţine legile dorite.

"Dacă luăm în considerare propriile lor date şi interpretăm aceasta în mod corespunzător, avem dovezi puternice care demonstrează că aditivii din ţigări cresc toxicitatea fumului", a afirmat Glantz într-un film pentru SciVee.

În cadrul studiului Plos, Glantz şi colegii săi au analizat documentele anterior secrete, care au relevat modificări în protocoalele analitice, după ce constatările iniţiale au indicat o asociere clară între aditivi şi creşterea toxicităţii ţigării. Ei au descoperit că analiştii au ascuns în mod intenţionat date de laborator în prezentarea lor pentru a obţine rezultatele pe care le doreau.

"Aceasta este o concluzie foarte importantă din perspectiva reglementării, deoarece dacă Phillip Morris a putut convinge FDA că punerea acestor aditivi în ţigări nu afectează cu adevărat toxicitatea lor, atunci nu ar mai exista niciun motiv pentru a reglementa aceşti aditivi sau pentru a cere ca aceştia să fie înlăturaţi", a observat Glantz.

În plus faţă de prezentarea suspectă de date, cercetătorii au descoperit şi alte motive metodologice de alarmare în cadrul Proiectului MIX. De exemplu, MIX a utilizat scanări concepute pentru a oferi răspunsuri gen da sau nu, ca o metodă pentru descrierea măsurătorilor dozei de răspuns. În studiile lor de toxicologie pe animale, teste MIX au fost efectuate cu dimensiuni atât de reduse ale eşantionului, încât nicio agenţie de reglementare nu ar putea folosi aşa o referinţă pentru a evalua siguranţa, potrivit lui Glantz.

Cercetătorii au declarat că un eşantion de dimensiuni mai mari ar fi detectat, probabil, o gamă mult mai largă de efecte adverse atribuite aditivilor decât cele identificate în studiul publicat, sugerând că documentele publicate "subestimează în mod substanţial potenţialul toxic al amestecului de fum de ţigară şi aditivi."

Deci, de ce procesul de evaluare nu a surprins astfel de probleme evidente? Glantz susţine că Toxicologia Alimentară şi Chimică are legături foarte puternice cu industria de tutun, ştiind astfel că această revistă le va proteja interesele.

"A fost o muncă din interior", a explicat Edward Carmines, cercetătorul principal al proiectului MIX într-un e-mail din 2001. "Ne-am dus la o revistă al cărui editor ne cunoştea. Observaţiile au fost bagatele tehnice."

Raportul Plos recomandă ca FDA şi agenţii similare să întreprindă propriile analize ale datelor proiectului MIX, iar Glantz sfătuieşte autorităţile de reglementare să interzică aditivii din ţigări până când companiile de tutun prezintă "studii bine concepute şi efectuate corespunzător, care să demonstreze siguranţa lor". Având în vedere datele descoperite în proiectul MIX, cercetătorii spun că acest lucru este foarte puţin probabil.

"Chiar nu se poate lua în seamă nimic din ce prezintă o companie de ţigări", a afirmat Glantz.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor