Radu F. Alexandru prezintă bilanţul negru al ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu

Vicepreşedintele PNL Radu F. Alexandru i-a adresat joi premierului Victor Ponta o scrisoare deschisă intitulată"Bilanţul de 6 luni al ministeriatului dlui Ionuţ Vulpescu: Ministerul Culturii în comă!", în cadrul căreia solicită demiterea demnitarului responsabil cu domeniul culturii pentru lipsă de implicare, de viziune şi de responsabilitate.

Scrisoarea, care conţine un inventar detaliat al disfuncţionalităţilor şi al restanţelor existente la nivelul ministerului, a fost înregistrată astăzi la Secretariatul General al Guvernului şi prezentată apoi într-o conferinţă de presă susţinută de vicepreşedintele PNL la sediul central al partidului.

Vă prezentăm mai jos textul integral al Scrisorii deschise:

Domnule Prim-Ministru,

În cele peste şase luni scurse de la numirea dl-ui Ionuţ Vulpescu ca ministru al Culturii, bilanţul activităţii acestuia se evidenţiază printr-o totală lipsă de viziune, de implicare, de minimă responsabilitate – fapt care a prejudiciat grav funcţionarea ministerului, aducându-l practic într-o stare de blocaj total. De comă!

Pe pagina de internet a Ministerului Culturii nu există nici un raport de activitate a ministerului, iar conferinţele de presă (una singură, acum o lună şi jumătate, la Timişoara, în cadrul unei şedinţe a PSD Timiş!) şi întâlnirile cu directorii instituţiilor subordonate nu şi-au găsit locul în agenda de lucru a ministrului Ionuţ Vulpescu.

Pentru a vă feri de orice tentaţie de a interpreta demersul meu sub semnul politicianismului, ca pe un "atac" venit din partea unui om aflat pe băncile opoziţiei, vă prezint în modul cel mai succint o listă de disfuncţionalităţi deja de notorietate, al căror adevăr nu poate fi pus sub semnul întrebării.

· Ministrul Culturii, la 5 luni de la intrarea în vigoare a legii care a modificat cadrul normativ privind managementul instituţiilor publice de cultură (Legea nr. 185/ M. Of. nr. 966/30.12.2014), nu a aprobat normele de aplicare necesare, astfel încât să fie încheiate sau modificate corespunzător contractelor de management ale celor ce conduc instituţiile de cultură din subordinea ministerului ori să fie organizate concursurile de management, în cazul instituţiilor a căror conducere este interimară. Faptul, de o gravitate maximă, periclitează existenţa şi funcţionarea acestor instituţii!

Astfel, managerii a 14 instituţii publice de interes naţional – Biblioteca Naţională, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri"-Iaşi, Teatrul Naţional "Marin Sorescu"-Craiova, Opera Naţională Română-Cluj-Napoca, Opera Naţională Română-Timişoara, Centrul Naţional al Cinematografiei, Arhiva Naţională de Filme, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional Bran, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Institutul Naţional al Patrimoniului, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Cultură "George Apostu", Centrul de Cultură Arcuş – şi a 6 direcţii judeţene pentru cultură – Cluj-Napoca, Dâmboviţa, Dolj, Neamţ, Olt, municipiul Bucureşti – sunt într-o perpetuă situaţie de provizorat, fapt care le limitează atribuţiile şi le grevează capacitatea de a conduce şi gestiona activitatea instituţiilor în fruntea cărora se află.

Aceşti oameni, mulţi dintre ei personalităţi de referinţă în spaţiul cultural naţional şi internaţional, nu au voie să semneze contracte pentru proiecte care ar urma să se deruleze după perioada de interimat, ceea ce duce la compromiterea şi ratarea unor oportunităţi importante. De asemenea, interimarii nu au voie să delege niciun drept de semnătură, decât cu acordul expres al ministrului, ceea ce ridică practic o serie continuă de obstacole insurmontabile în activitatea cotidiană.

Toată această situaţie aberantă este produsă de incapacitatea ministrului Ionuţ Vulpescu de a dispune măsurile obligatorii pe care legea i le impune. La ce programe se pot gândi şi pot derula, ce contacte şi ce prezenţe, naţionale şi internaţionale, pot urmări nişte "manageri", câtă vreme ei ştiu că, în orice moment, pot fi înştiinţaţi că interimatul lor a luat sfârşit?!

Situaţiile de incertitudine şi de provizorat afectează grav nu numai desfăşurarea activităţii respectivelor instituţii, dar îi împiedică pe creatorii din fruntea instituţiilor publice de spectacole sau muzicale să îşi exercite dreptul consfinţit prin lege de a participa, în calitate de autor sau, după caz, de interpreţi sau executanţi la realizarea unor proiecte culturale în cadrul instituţiilor pe care le conduc.

· Ministrul Ionuţ Vulpescu sfidează Convenţia Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor, semnată de România încă din 1995. În structura actuală a ministerului nu mai există niciun compartiment care să aibă ca obiect de activitate protejarea şi punerea în valoare a culturii minorităţilor naţionale. Este o flagrantă încălcare a unor angajamente internaţionale luate de România şi este o situaţie fără precedent în Ministerul Culturii.

· Ministrul Culturii s-a dovedit total incapabil să dispună măsurile pentru realizarea unora dintre cele mai importante obiective ce privesc cultura naţională, care au fost asumate de Cabinetul Ponta III, în "Programul în domeniul Culturii":

- Codul Patrimoniului Cultural – fază de proiect: nu s-a început nici un fel de dezbatere publică cu specialiştii; în actualul ritm de lucru, Codul ar putea ajunge în dezbatere publică, în cel mai bun caz, abia în 2016.

- Nu s-a întreprins nimic în domeniul instituirii unui sistem naţional de educaţie şi formare în domeniul patrimoniului. Centrul care specializa personalul din instituţiile de cultură a fost desfiinţat şi comasat, alături de altele, într-un aşa-zis "Institut Naţional", care nu funcţionează, deşi construcţia lui a fost anunţată încă din luna iunie a anului 2013. Activitatea de atestare a specialiştilor şi experţilor este blocată de anul trecut, din cauza lipsei de decizie a ministrului Culturii.

- Nu s-a finalizat nimic din clasarea patrimoniului cultural naţional construit şi mobil.

- Lista monumentelor istorice nu este actualizată.

- Nu a fost constituit Fondul Patrimoniului Naţional; proiectul de Hotărâre a Guvernului a rămas neaprobat.

- Nu au fost demarate negocierile cu Comisia Europeană pentru POS: Cultură - Patrimoniu - Educaţie.

- Nu a fost concretizat programul "Patrimoniul în pericol"; fondurile au fost diminuate.

- Ministerul Culturii nu a prevăzut nici un leu pentru promovarea patrimoniului cultural imaterial înscris pe "Lista UNESCO", deşi aceasta este o obligaţie asumată de statul român.

- Nu s-a demarat nimic în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei cetăţilor dacice.

- Ministrul Culturii nu a emis nici măcar o opinie cu privire la recentul protest al muzeelor din România faţă de pierderea sediilor de muzee şi a bunurilor de patrimoniu din colecţiile muzeale, care nu sunt compensate prin nicio măsură a Guvernului.

- Ministerul Culturii nu a anunţat, nici până azi, dacă doreşte sau nu doreşte să îşi exercite dreptul de preempţiune pentru "Cuminţenia Pământului" şi pentru o mulţime de monumente istorice, care au fost scoase la vânzare. De altfel, din analiza bugetului actual al ministerului, reiese că nici măcar nu au fost prevăzute fonduri pentru eventuale demersuri. Pe de altă parte, toate muzeele din subordinea ministerului şi-au văzut tăiate cheltuielile pentru bunuri şi servicii cu procente mergând de la 28 până la 65%. Chiar şi o iluzorie rectificare favorabilă a bugetului ar face ca sumele care, eventual, ar suplimenta aceste bugete să nu mai poată fi cheltuite în intervalul scurt de timp rămas, în trimestrul al IV-lea.

- Nu s-a început proiectarea unei noi săli de concerte, de care Bucureştiul, Festivalul "George Enescu" au imperios nevoie.

- S-au redus fondurile participărilor româneşti la Bienala de la Veneţia şi la saloanele şi târgurile internaţionale de carte, deşi în program se prevedea "susţinerea sistematică" a acestora.

- Nu s-a întreprins nimic în domeniul dezvoltării parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice.

- Nu s-a înfiinţat "Centrul de Restaurare", promis pe lângă Institutul Naţional al Patrimoniului.

- Nu s-a iniţiat proiectul "Repertoriului Naţional al Monumentelor Istorice", în cooperare cu Academia Română.

- Modificarea Legii în domeniul dreptului de autor s-a împotmolit.

- Nu a fost demarat proiectul integrat Centrul istoric al Capitalei, care ar fi trebuit realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti.

- Ministrul Culturii nu a numit în termen noile Comisii Naţionale – a Muzeelor şi Colecţiilor şi, respectiv, pentru Monumente de For Public –, după expirarea mandatelor celor vechi, fapt care a dus la paralizarea activităţii acestor comisii, timp de cel puţin două luni.

- Nu au fost sprijinite bisericile care sunt monumente istorice pentru introducerea unor sisteme de securitate în lăcaşurile de cult.

· Subfinanţarea cronică a culturii şi repetatele reduceri de personal, tare proprii şi anilor din urmă, dar nu la proporţiile de azi, fac ca foarte multe instituţii din subordinea Ministerului Culturii să fie profund afectate de o acută lipsă de personal de specialitate (pentru domeniul patrimoniului cultural – media prezenţei specialiştilor în direcţiile judeţene este de 1,7/direcţie), artistic şi tehnico-administrativ, fapt care le împiedică să funcţioneze la nivelul posibilităţilor şi aşteptărilor:

- Teatrul National "I.L. Caragiale", a cărui reabilitare a însemnat costuri importante, nu poate oferi spectatorilor decât 2 premiere pe an/sală de spectacol, din lipsa fondurilor şi a personalului.

- Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), din cauza crizei de personal, nu îşi poate realiza obligaţiile prevăzute de Legea cinematografiei, cu consecinţe grave în colectarea şi administrarea resurselor financiare ce constituie "Fondul cinematografic", din care este susţinută întreaga producţie cinematografică românească: filmele de lung şi scurt metraj, filme documentare şi cele de animaţie.

Deşi, încă de anul trecut, Corpul de Control al Primului-ministru a efectuat verificări şi analize asupra activităţii CNC, ministrul Culturii nu a întreprins nimic pentru sancţionarea persoanelor vinovate de gravele nereguli privind gestionarea şi alocarea resurselor financiare din Fondul cinematografic şi nici pentru reorganizarea şi întărirea capacităţii administrative a Centrului.

- Fondul cinematografic se află într-o situaţie critică, CNC nefiind în stare să asigure colectarea surselor şi luarea de măsuri împotriva contribuitorilor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile prevăzute de Legea cinematografiei. Este pusă sub semnul întrebării posibilitatea de a se mai organiza, aşa cum prevede legea, concursul bianual pentru susţinerea financiară a noi proiecte cinematografice, în ciuda valorii şi prestigiului internaţional de care se bucură astăzi filmul românesc.

Readucerea în beneficiul Fondului a 4% din profiturile operatorilor care organizează jocurile de noroc ar însemna un balon de oxigen, demers pe care ministrul Ionuţ Vulpescu nu l-a întreprins şi nu a arătat că l-ar avea în vedere.

- Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor – "Româniafilm" (RADEF), ca urmare a lipsei oricărei disponibilităţi de dialog a ministrului Ionuţ Vulpescu, nu are nici Consiliu de Administraţie şi nicio conducere executivă care să gestioneze măcar actele curente – de la semnarea statelor de plată ale angajaţilor până la semnarea acţiunilor în instanţă, pentru apărarea patrimoniului care se află în administrare.

- Proiectul pentru o nouă Lege a cinematografiei, care ar duce la sporirea surselor de constituire a Fondului cinematografic, la reorganizarea Centrului Naţional al Cinematografiei, precum şi la clarificarea situaţiei administrării şi utilizării sălilor de cinematograf care se mai află în patrimoniul public al statului se găseşte de mai multe luni pe site-ul Ministerului Culturii, fără ca ministrul Ionuţ Vulpescu să fi organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului şi să decidă dacă îl susţine şi dacă iniţiază procedurile necesare pentru aprobarea lui de către Guvern.

· Ministrul Culturii, potrivit acquis-ului comunitar, ca membru al Guvernului, este responsabil de respectarea şi aplicarea directivelor din domeniul audiovizualului. Deşi, potrivit Constituţiei, Guvernul are iniţiativa legislativă, nu a fost iniţiat nici un proiect de lege privind procesul de trecere la sistemul digital de transmisie TV, procedură în care România, în pofida avertismentelor repetate, se află în mare întârziere, cu grave consecinţe economico-financiare, precum şi de funcţionare a mass-media audiovizuale româneşti.

· Ministrul Ionuţ Vulpescu se dovedeşte constant incapabil să-şi onoreze responsabilităţile care îi revin, situaţie care plasează sub semnul incertitudinii desfăşurarea unor importante manifestări culturale organizate de România, cu un larg ecou naţional şi internaţional. Promisiunea bugetelor multianuale a rămas o vorbă în vânt, astfel că ediţiile din acest an ale unor evenimente de anvergura Festivalului "Enescu", Festivalului Naţional de Teatru şi a Festivalului de Teatru de la Sibiu se confruntă, la doar câteva luni înainte de data desfăşurării, cu probleme grave.

- Festivalul internaţional "George Enescu", la cea de a XXII-a ediţie, cel mai important brand cultural al României, este programat în perioada 30 august–20 septembrie a.c. şi, cu toate acestea, nici până acum nu au fost asigurate toate resursele financiare necesare. Deşi Festivalul este organizat de Ministerul Culturii şi Guvernul României, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), care funcţionează în subordinea Guvernului şi care are în administrare Sala Palatului, solicită o chirie a sălii de 1,3 milioane de lei, plus utilităţi, bani despre care nu se ştie din ce surse vor fi asiguraţi.

- De o gravitate maximă, care poate periclita pe termen lung prestigiul Festivalului, este faptul că nu s-a luat o decizie nici până acum cu privire la numirea noului director artistic al Festivalului, odată cu încheierea mandatului d-lui Ioan Holender. Incapabil să îşi asume o decizie, ministrul Culturii nu dă niciun răspuns propunerii înaintate de organizatori privindu-l pe dirijorul principal şi directorul artistic al lui London Philarmonic Orchestra, Vladimir Jurovski, care a fost contactat şi şi-a dat acordul.

- În legătură cu ediţia jubiliară a Festivalului Naţional de Teatru, programat să se desfăşoare între 23 septembrie–1 noiembrie, în afară de perpetue promisiuni şi mereu amânate decizii, nu există nici o certitudine că vor fi alocate cele 3,5 milioane de lei necesare pentru organizarea şi desfăşurarea acestei manifestări de prestigiu, la care urmează să participe spectacole realizate de mari şi prestigioase colective artistice din străinătate.

Domnule Prim-Ministru,

Toate aceste aspecte privind bilanţul activităţii d-lui Ionuţ Vulpescu, la 6 luni de la instalare, pe care le supun atenţiei dumneavoastră şi dezbaterii opiniei publice consider că impun de urgenţă o singură decizie: demiterea ministrului Culturii.

Vă cer să probaţi că respectul şi dragostea dumneavoastră pentru cultura naţională, pentru oamenii de cultură şi pentru creatori – pe care le-aţi clamat de atâtea ori public – sunt reale şi precumpănitoare în faţa oricărui partizanat de partid.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.