RADET propune o revoluţie în alimentarea cu energie termică a Capitalei. 21 de zone unitare de încălzire şi 5 CET-uri noi (Video)

Preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Regiei Autonomie de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), Gabriel Dumitraşcu, a lansat miercuri în dezbatere, în cadrul unei conferinţe de presă la care a luat parte şi primarul Capitalei, o nouă strategie vizând încălzirea Capitalei. Strategia presupune împărţirea Capitalei în 21 de zone unitare de încălzire şi construirea a 5 noi centrale.

"Sistemul de alimentare centralizată a Bucureştiul este un sistem mamut şi greu de gestionat spre performanţă. Am împărţit acest sistem în subcomponente, pornind de la principiul că dacă fiecare cartier este bine gestionat, suma acestor bune gestiuni se va răsfrânge asupra întregului. În plus, prin calcule, am demonstrat că Bucureştiul are nevoie de 5 surse de alimentare noi, însumând 300 MWth. Aceste surse noi ar induce automat o economie la bugetul Capitalei de 200 milioane lei/an care în loc să se piardă în pământ s-ar constitui într-o sursă pentru modernizarea şi reabilitarea întregului sistem de încălzire a Bucureştiului", a declarat Dumitraşcu.

Dumitraşcu a arătat în prezentarea sa că, în prezent, subvenţiile primite de regie de la Primărie (între 450 şi 600 de milioane de lei pe an) finanţează majoritar pierderile pe reţea. Pe lângă problema infrastructurii de transport vechi, în care Primăria, în calitate de proprietar nu a investit mai nimic de ani de zile, RADET şi implicit cetăţeanul, ca beneficiar final al căldurii şi apei calde, suferă şi din cauza diminuării capacităţilor de producţie - actualmente monopol ELCEN. Astfel, dacă în anii 90 - 2000 Capitala avea o putere instalată disponibilă de 5800 MWth, provenind de la 4 centrale foarte mari şi 5 producători mici zonali, în prezent Bucureştiul mai are un disponibil de doar 2000 MWth pentru că multe grupuri ELCEN au ieşit din funcţiune. Lipsa de capacităţi de producţie a dus, pe lângă crize ale absenţei agentului termic - Militariul şi Drumul Taberei au rămas, de exemplu fără căldură la începutul acestui an - şi la aberaţii financiare.

Astfel, gigacaloria ajunge să coste dublu - funcţie de distanţa de la care vine agentul termic.

"Funcţie de zonă, există diferenţe de la simplu la dublu a preţului gigacaloriei. Astfel, în Colentina e 397 lei gigacaloria iar în Grozăveşti 198 lei", a atras atenţia Gabriel Dumitraşcu, atrăgând atenţia că transportul reprezintă cam 60% din preţul gigacaloriei.

Pornind de la această premiză şi de la ideea că RADET nu mai poate merge pe "modelul sovietic", în care în centru este producătorul şi interesele lui, ci trebuie să se orienteze pe client, preşedintele RADET a propus reformarea sistemului de încălzire astfel încât consumatorul să poată avea apă caldă şi căldură când doreşte şi la parametrii pe care îi doreşte iar costurile de producţie să scadă, distribuţie să scadă.

Astfel, RADET propune împărţirea Bucureştiul în 21 de zone unitare de încălzire şi construirea a 5 noi CET-uri în zonele unde consumul este mare şi nu există unităţi de producţie, agentul termic venind de la mulţi kilometri distanţă şi cu costuri mari, costul de transport s-ar reduce anual cu 200 de milioane de lei.

Investiţia ar putea fi făcută atât de ELCEN, de Primărie cât şi de operatori privaţi şi este absolut necesară nu doar pentru optimizarea costurilor, cât şi pentru a asigura necesarul Capitalei având în vedere reducerea capacitaţii de producţie ELCEN de la an la an, ceea ce va duce la sincope în alimentarea cu energie termică a Capitalei.

Preşedintele RADET a opinat că cea mai bună soluţie ar fi ca aceste centrale să fie construite de firme private, căci, pe de o parte, concurenţa ar urma să ducă la preţuri competitive iar realist vorbind, Primăria nu are actualmente bani să investească în termoficare. Dumitraşcu a precizat că existau deja câteva companii interesate să investească şi trebuie doar ca Primăria să aprobe accesul acestora la sistemul de distribuţie.

Noul sistem centralizat oferă condiţiile tehnice şi economice pentru accesarea fondurilor pentru investiţi sau a fondurilor nerambursabile atât de necesare modernizării infrastructurii "arhaice" din care este compus în prezent sistemul de termoficarea, a mai arătat Dumitraşcu.

Întrebat dacă are în vedere promovarea pe ordinea Consiliului Local a unui proiect vizând crearea acestor zone de încălzire şi a construirii unor CET-uri privat, primarul Răzvan Sava a avansat ca termen pentru realizarea acestui deziderat finele lunii aprilie.

Preşedintele RADET este însă sceptic în ceea ce priveşte asumarea unei decizii în Consilul Local înainte de alegeri".

"Pentru următoarele 2 luni nu întrevăd o decizie, o asumare de decizie. Îmi este limpede, se va merge în continuarea ultimilor ani, când deciziile au fost amânate. Dar mă aştept ca noul primar, indiferent cine va fi, şi noul Consiliu, indiferent ce configuraţie politică va fi, să ia o decizie. Acum se merge din inerţie şi pe minimă rezistenţă.", a declarat Dumitraşcu.

În cadrul conferinţei a fost abordat şi subiectul îndelung amânatei fuziuni ELCEN-RADET, fuziune care, potrivit lui Dumitraşcu, nu ar fi deloc oportună.

"Lucrurile stau foarte simplu. RADET este pe pierdere şi an de an va fi pe pierdere până ceva major se schimba, Pierderea este în medie de 350 milioane de ani, ELCEN, la rândul său e o societate comercială pe pierdere operaţională, pentru că aparentul profit contabil vine datorită penalităţilor încasate de la RADET, care acoperă ineficienţa operaţională. Prin fuziune, sursa de venituri a ELCEN din penalităţile încasate de la RADET nu va mai fi disponibilă dacă vom fuziona şi va rezulta un mamut cu 700 de milioane pierdere.", a explicat Dumitraşcu.