Putin şi omologul său cubanez îşi jură "iubire veşnică" la picioarele statuii lui Fidel Castro, în Moscova

Vladimir Putin (dr) şi omologul său cubanez, Miguel Diaz-Canel, la dezvelirea statuii fostului dictator comunist Fidel Castro, în Moscova, 22 noiembrie 2022
Vladimir Putin (dr) şi omologul său cubanez, Miguel Diaz-Canel, la dezvelirea statuii fostului dictator comunist Fidel Castro, în Moscova, 22 noiembrie 2022 (Youtube - captură ecran)

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au dezvelit marţi, într-o piaţă din nordul Moscovei, un monument dedicat liderului revoluţionar cubanez Fidel Castro, angajându-se să îşi aprofundeze prietenia în faţa sancţiunilor americane împotriva ambelor ţări, potrivit Reuters.

Putin a evocat memoria acestuia în timp ce i-a spus lui Diaz-Canel că cele două ţări trebuie să se bazeze pe "fundaţia solidă a prieteniei" stabilită între Castro şi liderii sovietici.

"Este o adevărată operă de artă - dinamică, în mişcare, mergând înainte. Creează imaginea unui luptător", a spus Putin despre statuie, care îl înfăţişează pe fostul dictator cubanez privind în depărtare cu mâinile în şolduri.

Reamintim că Fidel Castro a fost una din cele mai controversate personalităţi politice contemporane. Slăvit pe de o parte de apologeţii comunismului, Castro a fost considerat drept dictator de către analiştii politici din lumea liberă şi opozanţii săi. Odată ajuns la putere în 1959, Fidel Castro a declanşat teroarea împotriva populaţiei, arestând şi executându-şi atât oponenţii politici cât şi oameni care nu aveau legături cu politica. Dictatorul cubanez s-a declarat comunist, convins fiind de liderul sovietic Nikita Hruşciov, iar ulterior prietenia ruso-cubaneză a devenit tot mai strânsă, culminând cu instalarea de rachete nucleare sovietice pe insulă, capabile să atingă aproape orice stat de pe teritoriul SUA.

Castro şi-a condus ţara cu mână de fier, impunând măsuri similare celor trăite şi de români în anii negri ai comunismului: a naţionalizat industria, a expropriat proprietăţile private, a dispus colectivizarea agriculturii etc., ceea ce i-a determinat pe mulţi cubanezi să fugă în SUA, deloc dornici să trăiască "binefacerile" comunismului, precum statul la cozi, raţionalizarea alimentelor şi a produselor de bază precum săpunul, instaurarea poliţiei politice etc.

Responsabil pentru numeroase crime politice în timpul revoluţiei cubaneze şi în perioada următoare acesteia, Fidel Castro a murit în 2016, la vârsta de 90 de ani.

Afectată de sancţiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina şi din ce în ce mai izolată de restul lumii, Rusia caută să consolideze legăturile politice şi economice cu alte ţări care se opun la ceea ce aceasta numeşte hegemonia SUA. Cuba se află sub un embargo economic american din 1962, după revoluţia comunistă condusă de Castro.

Adresându-se parlamentului rus, Diaz-Canel şi-a arătat solidaritatea prin susţinerea directă a pretextului declarat de Moscova pentru trimiterea trupelor sale în Ucraina.

"Motivele conflictului actual din această zonă trebuie căutate în politica agresivă a Statelor Unite şi în extinderea NATO spre graniţele Rusiei", a spus el.

Ucraina şi aliaţii săi occidentali resping acest argument ca fiind o justificare prefăcută pentru un război ilegal de ocupaţie.

Sub conducerea lui Castro, Cuba a fost un aliat apropiat al Moscovei şi s-a aflat în centrul uneia dintre cele mai grave crize ale Războiului Rece, când, în 1962, Statele Unite au detectat construcţia de baze de lansare sovietice pe insula din Caraibe pentru lansarea de rachete balistice capabile să lovească oraşe americane.

Confruntarea rezultată, cunoscută sub numele de Criza rachetelor din Cuba, a adus Statele Unite şi Uniunea Sovietică aproape de pragul războiului nuclear.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat luna trecută că lumea este mai aproape de "Armageddon" decât oricând de la acea dată, în timp ce conflictul din Ucraina a ridicat temerile privind o confruntare mai amplă între Rusia şi NATO. Politicienii ruşi au evocat, de asemenea, criza cubaneză ca un avertisment din trecut.

Întrebat despre posibilele paralele, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: "Crizele sunt diferite, deşi atât atunci, cât şi acum vorbim despre o confruntare între noi şi Occidentul colectiv condus de Statele Unite".

El a adăugat: "Experienţa crizei din Caraibe a fost studiată şi va continua să fie studiată, dar acesta nu va fi principalul lucru în discuţiile dintre Putin şi Diaz-Canel".