Putin se oferă să preia uraniul îmbogăţit al Iranului

Vladimir Putin este dispus să depoziteze uraniu provenit din programul nuclear iranian în Rusia, a declarat luni Kremlinul, adăugând că Moscova este gata să acţioneze ca mediator în conflictul dintre Israel şi Iran.

Luni, Rusia a declarat că oferta sa de a prelua uraniul de la aliatul său este încă valabilă, după ce a făcut propunerea la începutul acestui an, scrie Telegraph.

Între timp, Iranul a avertizat că se pregăteşte să se retragă din Tratatul de neproliferare nucleară, alimentând noi temeri cu privire la programul său nuclear.

Israelul a lovit mai multe obiective nucleare din Teheran în ultimele zile, într-o serie de atacuri menite să împiedice Iranul să construiască o armă nucleară, care, potrivit Israelului, ar reprezenta o ameninţare existenţială.

„Această propunere rămâne valabilă – rămâne relevantă”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la oferta Rusiei. „Dar, desigur, odată cu izbucnirea ostilităţilor, situaţia a devenit extrem de complicată.”

UE a declarat că Rusia nu are „nicio credibilitate” ca potenţial mediator în conflict, după ce Donald Trump, preşedintele SUA, a sugerat că Putin ar putea juca un rol în acest sens.

Declaraţia a fost făcută după ce Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, a declarat luni că Teheranul se opune dezvoltării armelor de distrugere în masă, în încercarea de a calma temerile că ar încerca să construiască o bombă nucleară.

El a adăugat însă că parlamentul iranian pregăteşte un proiect de lege pentru retragerea din tratatul de dezarmare, în contextul în care luptele cu Israelul au intrat în a patra zi.

Luni, Teheranul a îndemnat Marea Britanie, Franţa şi Germania să exercite presiuni asupra lui Benjamin Netanyahu pentru a opri atacurile asupra Iranului, în contextul în care Israelul a afirmat că a obţinut „superioritatea aeriană” asupra Teheranului.

„Germania, Franţa şi Anglia ar fi trebuit să condamne foarte clar crimele regimului sionist, în special împotriva instalaţiei nucleare de la Natanz”, a declarat dl Baqaei.

El a adăugat că puterile europene ar trebui să se concentreze pe „oprirea agresiunii” şi pe tragerea la răspundere a Israelului înainte de reuniunea liderilor G7 din Canada, care va fi umbrită de criza din Orientul Mijlociu.

Casa Albă doreşte ca acţiunile Israelului să se limiteze la degradarea programului nuclear al Iranului şi nu doreşte un război regional mai amplu.

Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU, a declarat că nu există semne de daune suplimentare la instalaţiile de îmbogăţire a uraniului de la Natanz sau Fordow, după ultimele atacuri militare ale Israelului.

Nu au existat „indicii ale unui atac fizic” asupra unei secţiuni subterane a instalaţiei de îmbogăţire a uraniului din Natanz, în urma atacurilor israeliene care au distrus partea supraterană a centralei, a spus el.

„Agenţia este şi va rămâne prezentă în Iran. Inspecţiile de garanţie în Iran vor continua de îndată ce condiţiile de siguranţă o vor permite, aşa cum se prevede în obligaţiile de garanţie ale Iranului în temeiul TNP”, a spus el.

El a avertizat însă că escaladarea militară a întârziat lucrările indispensabile pentru găsirea unei soluţii diplomatice care să asigure comunitatea internaţională că Iranul nu încearcă să obţină o bombă nucleară.

Anterior, Iranul îl îndemnase să condamne atacurile israeliene asupra siturilor nucleare din Republica Islamică. Acest lucru vine după ce Iranul a refuzat să permită ONU să inspecteze siturile de îmbogăţire a uraniului avariate, ca represalii pentru că nu a condamnat mai ferm atacurile Israelului.

Iranul nu va mai informa AIEA cu privire la noile măsuri speciale de protejare a materialelor şi echipamentelor sale nucleare, a declarat un oficial.

„Nu vom înforma AIEA cu privire la aceste măsuri ca urmare a atacurilor regimului sionist”, a declarat Kazem Gharibabadi, viceministrul iranian de externe, într-un interviu televizat. „Sunt doar măsuri de protejare a instalaţiilor noastre nucleare şi a materialelor acestora.”

„Nu are sens ca AIEA să rămână tăcută în timp ce instalaţiile noastre sunt atacate şi ca agenţia să se aştepte apoi să-şi continue inspecţiile ca înainte, iar inspectorii săi să vină şi să plece liber.”

Cooperarea Iranului cu AIEA a fost una dintre rarele ocazii care au permis să se înţeleagă amploarea programului nuclear al Republicii Islamice.

Conform unui nou raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), eforturile Iranului de a obţine o bombă atomică fac parte dintr-o nouă şi descurajatoare cursă a înarmărilor.

„Era reducerii numărului de arme nucleare în lume, care a durat de la sfârşitul Războiului Rece, se apropie de sfârşit”, a declarat Hans M Kristensen, cercetător asociat la SIPRI. „În schimb, observăm o tendinţă clară de creştere a arsenalelor nucleare, de înăsprire a retoricii nucleare şi de abandonare a acordurilor de control al armamentului.”

Din totalul de aproximativ 12.241 de ogive existente la nivel mondial, aproximativ 9.614 se află în depozite militare pentru a fi utilizate în caz de nevoie, puţin peste 3.910 au fost instalate pe rachete şi avioane, iar restul sunt depozitate.

În timp ce Rusia şi SUA deţin împreună aproximativ 90% din toate armele nucleare, arsenalul nuclear al Chinei „creşte mai repede decât al oricărei alte ţări”, se arată în raport.