Comisia Europeană a ratat termenul pentru a contesta hotărârea în cazul "Pfizergate"
Termenul până la care Comisia Europeană putea să facă apel împotriva unei hotărâri a Curţii UE privind schimbul de mesaje dintre preşedinta Ursula von der Leyen şi un producător de vaccinuri în perioada de vârf a pandemiei de Covid a expirat, transmite POLITICO.
Aceasta înseamnă că decizia pronunţată în mai de Tribunalul UE va rămâne definitivă. Instanţa a constatat că Executivul european nu a explicat de ce mesajele schimbate între von der Leyen şi CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, nu conţineau informaţii importante care ar fi impus păstrarea lor.
Într-un caz devenit cunoscut sub numele de „Pfizergate”, jurnaliştii au solicitat accesul la mesaje după ce, într-un interviu acordat pentru New York Times în 2021, von der Leyen a dezvăluit că făcuse schimb de mesaje cu Bourla înainte de semnarea unui contract de mai multe miliarde de euro între Pfizer şi UE.
Cazul a devenit un punct sensibil pentru activiştii pentru transparenţă, care au spus că demonstrează lipsa de responsabilitate în cadrul Comisiei conduse de von der Leyen — şi pentru cei care s-au opus folosirii vaccinului încă de la început.
Vot de neîncredere
Termenul-limită pentru ca Executivul UE să conteste decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cea mai înaltă instanţă, a trecut la începutul acestei luni fără ca respectiva Comisie Europeană să depună apel, a confirmat un purtător de cuvânt al instanţei.
La începutul lunii iulie, von der Leyen s-a confruntat cu un vot de neîncredere în Parlamentul European din cauza acestui caz, iniţiat de europarlamentarul român de dreapta Gheorghe Piperea.
Deşi preşedinta Comisiei a supravieţuit uşor votului, întrucât majoritatea eurodeputaţilor i-au susţinut conducerea, dezbaterea a marcat prima dată când von der Leyen s-a apărat public în legătură cu acest caz. Ea le-a spus parlamentarilor la Strasbourg că unele acuzaţii aduse împotriva sa erau „pur şi simplu o minciună”.
Dacă necontestarea deciziei de către Comisie va însemna sau nu că mesajele vor fi făcute publice rămâne o chestiune incertă.
Instanţa a recunoscut că recuperarea mesajelor va fi dificilă, iar un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că, în conformitate cu hotărârea, Executivul va furniza „o explicaţie mai detaliată privind motivul pentru care nu deţine documentele solicitate”.
Instanţa „nu a pus sub semnul întrebării politica de înregistrare a Comisiei privind accesul la documente”, a adăugat purtătorul de cuvânt, subliniind că Executivul UE „rămâne pe deplin angajat faţă de menţinerea transparenţei, responsabilităţii şi a unei comunicări clare cu toţi actorii implicaţi, inclusiv instituţiile UE, societatea civilă şi reprezentanţii intereselor.”
