Maia Sandu, semnal de alarmă: Kremlinul vrea să controleze R. Moldova după parlamentare. Planifică finanţări de circa 100 de milioane de euro

„Federaţia Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova şi pregăteşte o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie”, a declarat preşedinta Maia Sandu, miercuri, 30 iulie, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

Potrivit şefei statului, Kremlinul investeşte în mai multe vehicule politice, în diverşi candidaţi şi partide, în corupţia electorală şi campanii de manipulare informaţională, în organizarea de proteste plătite şi atacuri cibernetice, în folosirea bisericii ca instrument şi în utilizarea platformelor online pentru a disemina extremism şi ură.

De asemenea, a ţinut să puncteze Maia Sandu, Moscova planifică să implice reţeaua crimei organizate pentru destabilizări, punând la cale sabotarea procesului electoral din 28 septembrie curent, din diasporă şi influenţe de tip hibrid în UTA Găgăuzia, precum şi în stânga Nistrului.

„Ne aşteaptă o perioadă complicată. Dar asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne mobilizeze. Să fim vigilenţi, să nu ne lăsăm folosiţi de grupările criminale, să nu ne vindem votul şi să nu oferim datele personale pentru a fi folosite în scheme de corupere a voturilor, să nu răspândim falsuri, să ne informăm din surse sigure, să nu ne lăsăm antrenaţi în acţiuni violente.

Să nu ne fie frică. Viitorul Moldovei trebuie să-l decidă moldovenii, nu banii şi propaganda Kremlinului. Avem cu toţii datoria să păstrăm Moldova paşnică, liberă şi să-i asigurăm un viitor prosper în marea familie europeană”, se arată într-o postare a preşedintei Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.

Menţionăm că, în cadrul şedinţei CSS de astăzi, instituţiile naţionale au prezentat evaluări privind planurile Federaţiei Ruse de a interveni în alegerile din acest an, cu scopul de a submina democraţia şi de a devia parcursul european al Republicii Moldova.

La fel, CSS a identificat cel puţin 10 instrumente principale de interferenţă în procesul electoral:

• Coruperea electorală şi finanţarea ilegală din surse externe, inclusiv prin criptomonede, reţele de „cărăuşi” şi spălare de bani, microcreditări. Doar prin criptomonede se planifică finanţări în sumă de circa 100 de milioane de euro.
• Campanii de manipulare informaţională, prin minciuni, conţinut deepfake, e-mailuri, scrisori şi acte false, menite să ştirbească încrederea oamenilor în instituţiile statului, informaţii false promovate atât în spaţiul informaţional local, cât şi internaţional, menite să răspândească frică, neîncredere şi ură. Crearea de campanii de denigrare şi atacuri la persoană, inclusiv prin fabricarea de materiale calomnioase la adresa liderilor pro-europeni, jurnaliştilor şi altor persoane publice.
• Organizarea protestelor plătite, cu participanţi mobilizaţi în schimbul recompenselor financiare, pentru a crea artificial impresia unei nemulţumiri sociale larg răspândite. Conform prevederilor legale, participarea la acţiuni de protest în schimbul unei remuneraţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 7.500 de lei, corespunzător.
• Atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra sistemelor care asigură buna desfăşurare a alegerilor, dar şi asupra celor care asigură furnizarea serviciilor esenţiale pentru cetăţeni.
• Instrumentalizarea bisericii, prin implicarea unor fundaţii afiliate Kremlinului şi a unor clerici plătiţi pentru a manipula opinia publică.
• Utilizarea platformelor online, printre care Telegram, TikTok, Facebook, Instagram, pe care se propagă mesaje anti-UE şi antidemocratice din afara ţării.
• Implicarea crimei organizate în acţiuni de destabilizare presupune antrenarea reprezentanţilor lumii interlope în organizarea acţiunilor de destabilizare în instituţiile penitenciare, dar şi în afara acestora.
• Sabotarea procesului electoral în diasporă, prin acţiuni de compromitere şi reducere a participării cetăţenilor la vot.
• Influenţe de tip hibrid în raport cu electoratul din UTA Găgăuzia şi stânga Nistrului – acţiuni de radicalizare a relaţiei Chişinău-Comrat, posibile provocări în Zona de Securitate, demonstraţii de forţă, crize energetice în ajunul zilei alegerilor.
• Mobilizarea şi radicalizarea online a cetăţenilor, prin intermediul unor influenceri care instigă la extremism, violenţă şi nesupunere civică.

Instituţiile statului lucrează în regim alert şi coordonat pentru a preveni aceste tentative de amestec şi destabilizare. Obiectivul acestor acţiuni este ca decizia cetăţenilor să fie exprimată liber, la urne, fără nicio influenţă din exteriorul ţării.