Putin: “Noi n-am privit niciodată Europa ca pe o amantă”

Occidentul nu ar trebui niciodată să vadă Rusia ca pe o ameninţare, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu publicat duminică în ziarul italian Corriere della Sera, înainte de a întreprinde o vizită oficială în Italia care începe în această săptămână, conform Moscow Times.

“Cred că doar o persoană nebună – şi doar într-un vis – şi-ar putea imagina că Rusia va ataca pe neaşteptate NATO”, a declarat Putin, conform unei transcrieri a interviului ce a fost publicată de Kremlin. “Cred că unele ţări pur si simplu profită de fricile oamenilor cu privire la Rusia. Ele doar vor să joace rolul de ţări aflate pe linia frontului care ar trebui să primească un oarecare ajutor militar, economic, financiar suplimentar sau o altă formă de ajutor.”

Izbucnirea crizei din Ucraina în aprilie 2014 şi anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în martie 2014 au declanşat temeri într-un anumit număr de state europene, incluzând în fostele republici sovietice Letonia, Estonia şi Lituania, că Rusia le-ar putea submina suveranitatea teritorială. Creşterea numărului de cazuri de interceptări de avioane şi nave de lupte ruseşti în regiunea Baltică în ultimele luni doar a amplificat aceste temeri.

În plus, Putin a respins noţiunea că Rusia a jucat un rol în deteriorarea relaţiilor sale cu Uniunea Europeană şi cu Occidentul în general, acuzând Europa de adoptarea unei abordări bazate pe interes personal în relaţiile sale cu Rusia.

“Această [deteriorare a relaţiilor dintre Rusia şi UE] nu a fost alegerea noastră [a Rusiei]; ne-a fost dictată de partenerii noştri”, a declarat Putin. “Nu noi am introdus restricţii asupra activităţilor comerciale şi economice.”

“Niciodată nu am văzut Europa ca pe o amantă”, a declarat şeful Kremlinului, folosind o metaforă utilizată de jurnalistul italian Paolo Valentino, care a întrebat dacă Rusia s-a simţit trădată de Europa “aşa cum un iubit se simte abandonat de amanta sa.”

În ciuda criticilor sale la adresa UE, Putin a declarat că Rusia s-a bucurat întotdeauna de o relaţie “privilegiată” din partea Italiei şi că încrederea a dominat interacţiunile politice dintre cele două ţări, adaugă Moscow Times.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Referitor la acele evenimente, Putin a învinuit Occidentul pentru declanşarea intenţionată a tulburărilor din Kiev, adăugând că la acea vreme situaţia din capitala ucraineană a fost “în mâinile ambasadorului SUA sau a unui agent CIA”.

La rândul său, Occidentul a susţinut că luptătorii îmbrăcaţi în uniforme militare fără însemne, care au intrat în Crimeea în februarie 2014 şi au ocupat clădirile guvernamentale, au fost trimişi de Rusia. Deşi iniţial a negat acest lucru, Putin a recunoscut doar după anexarea Crimeei că acei bărbaţi au fost de fapt soldaţi ruşi.

Pentru anexarea Crimeei şi susţinerea separatiştilor din estul Ucrainei, Rusia şi-a atras asupra sa o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Putin a declarat că nu a făcut altceva decât să recunoască dorinţa crimeenilor de a se alătura Rusiei.

Preşedintele rus afirmă că susţine prevederile acordului semnat la Minsk în luna februarie, în ciuda încălcărilor continue ale acestuia în estul Ucrainei. El a declarat că Rusia va depune toate eforturile pentru a influenţa autorităţile din Republicile autoproclamate şi nerecunoscute Doneţk şi Lugansk şi a cerut SUA şi UE să îşi exercite influenţa asupra Kievului pentru a promova dialogul între părţile combatante.

Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia îi susţine pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Moscova.

De fapt, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă. Totuşi, în 16 mai forţele ucrainene au capturat doi luptători ruşi în regiunea separatistă Lugansk care au confirmat ulterior că activau în trupele ruseşti şi că se aflau în misiune pe teritoriul ucrainean în momentul capturării lor.

Pentru a se adânci şi mai mult suspiciunile la adresa implicării Rusiei în conflictul ucrainean, Putin a declarat la sfârşitul lunii trecute că toate decesele înregistrate în rândul soldaţilor ruşi în timpul operaţiunilor speciale vor fi considerate secrete de stat.

Preşedintele american Barack Obama a acuzat Rusia că adoptă o “postură tot mai agresivă” în Ucraina. Liderul american a făcut aceste remarci în 26 mai la Casa Albă după ce a discutat despre criza ucraineană cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

În privinţa acestei posturi agresive, un martor Reuters a declarat la sfârşitul lunii mai că armata rusă şi-a deplasat trupe şi arme în apropierea graniţei cu Ucraina.

În cazul multor vehicule au fost înlăturate plăcuţele de înmatriculare şi alte semne de identificare, în timp ce mulţi dintre soldaţii prezenţi acolo şi-au dat jos însemnele de pe uniformele militare. Prin urmare, ei se potrivesc descrierii unor forţe militare zărite în estul Ucrainei, despre care Kievul şi aliaţii săi occidentali susţin că sunt detaşamente ruseşti aflate sub acoperire, conform Moscow Times.

Scena de la baza ridicată la poligonul de trageri Kuzminski, situat la aproximativ 50 km de graniţa cu Ucraina, oferă una dintre cele mai clare dovezi a ceea ce pare să fie o comasare concentrată a armatei ruse în regiune.

Conform rapoartelor, în gara oraşului rusesc Matveev Kurgan au sosit trenuri de marfă încărcate cu echipamente militare, tancuri, lansatoare de rachete Uragan, zeci de camioane precum şi câteva purtătoare blindate şi tunuri automate – practic, toate tipurile de arme ce au fost folosite în conflictul din estul Ucrainei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.