Merkel, Obama: Sancţiunile împotriva Rusiei se menţin până la implementarea păcii în Ucraina

Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au declarat duminică că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei trebuie să rămână pe loc până când Rusia va respecta integritatea teritorială a Ucrainei şi va implementa acordul de pace semnat la Minsk.

“Cei doi lideri (...) au convenit asupra faptului că durata sancţiunilor trebuie legată în mod clar de aplicarea completă de către Rusia a acordurilor de la Minsk şi de respectarea suveranităţii Ucrainei”, a susţinut biroul de presă al Casei Albe într-un comunicat emis după întrevederea bilaterală pe care Obama şi Merkel au avut-o duminică în Bavaria, unde se desfăşoară summitul G7.

Cei doi lideri mondiali au avut discuţii private înaintea summitului şi preşedintele american a făcut apel la ceilalţi lideri G7 să fie uniţi împotriva agresiunii ruse în Ucraina.

Discuţiile privind pacea din Ucraina au fost reluate la Minsk în 6 mai în condiţiile intensificării ciocnirilor violente dintre cele două tabere, într-un conflict care a început în aprilie 2014 şi care a luat până acum vieţile a peste 6.400 de oameni.

Negocierile urmăresc implementarea unui acord de pace semnat în 12 februarie la Minsk care a oferit un regim de încetare a focului foarte fragil ce este încălcat în mod regulat în zona de conflict din estul Ucrainei.

Acordul de la Minsk, semnat între Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa, susţine că toate prevederile sale – incluzând încetarea completă a focului, retragerea tuturor armelor grele de pe linia frontului şi readucerea graniţei ruso-ucrainene sub controlul Ucrainei – ar trebui să fie îndeplinite până la sfârşitul acestui an.

SUA, UE şi Germania şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu noile violenţe care au lovit estul Ucrainei, Washingtonul avertizând Moscova că ar putea fi supusă unor noi penalităţi dacă se va intensifica criza ucraineană.

Diplomaţii au declarat vineri pentru AFP că liderii UE, care se vor întâlni la Bruxelles în această lună, vor discuta prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei până la sfârşitul anului datorită implicării sale în luptele din Ucraina.

Sancţiunile, care vizează sectoare economice ruseşti precum băncile şi industria petrolieră, au fost impuse după doborârea zborului malaezian MH17 deasupra estului ucrainean controlat de rebeli în iulie 2014.

La rândul său, Rusia a interzis în august 2014 importurile agricole din ţările care au impus sancţiuni împotriva Moscovei. În prezent, restricţiile vizează importurile de carne, brânză, lapte, fructe şi legume din SUA, ţările UE, Australia, Canada şi Norvegia. Embargoul a fost introdus pentru un an, cu posibilitatea de a fi prelungit dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte – cu alte cuvinte, dacă UE nu îşi ridică sancţiunile împotriva Rusiei.

Înaintea instituirii embargoului, circa 6.000 de companii europene exportau în Rusia produse agroalimentare, acestea fiind înlocuite în prezent de societăţi din Asia, Africa şi America Latină, dar şi din ţări europene care nu sunt membre ale UE, cum este Serbia, susţine Agerpres.

Mai mult, în urmă cu peste o săptămână, Rusia a anunţat că a întocmit propria ei listă neagră pentru 89 de politicieni şi lideri militari europeni.

Printre persoanele incluse pe listă se află Uwe Corsepius, secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, fostul vicepremier britanic Nick Clegg şi fostul premier belgian Guy Verhofstadt.

Lista mai include numele unor foşti şi actuali miniştri, precum ministrul polonez al Justiţiei Robert Kupiecki, fostul ministru britanic al Apărării Malcolm Rifkind, precum şi şefa autorităţii suedeze pentru taxe, Eva Lidstrom Adler.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.