Putin încearcă cu disperare să inverseze criza demografică din Rusia şi vede în Ucraina o soluţie, spun experţii

Numeroşi factori au fost invocaţi pentru a explica invazia rusă pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022, inclusiv extinderea NATO în Europa de Est şi dorinţa de a restabili puterea din epoca sovietică.

Însă Ivan Krastev, preşedinte al Centrului pentru Strategii Liberale din Bulgaria, şi Stephen Holmes, profesor de drept la Universitatea din New York, susţin că obsesia preşedintelui Vladimir Putin faţă de declinul demografic al Rusiei ar putea fi cheia, potrivit Fortune.com.

Într-o analiză publicată în revista Foreign Policy pe 6 decembrie, aceştia au făcut o paralelă cu „războaiele de răzbunare” din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, când triburile amerindiene răpeau femei şi copii din alte triburi pentru a compensa pierderile suferite în urma unor războaie sau boli.

„În multe privinţe, seamănă cu o versiune actualizată a unui astfel de război, o încercare disperată de a reface o populaţie în scădere prin încorporarea forţată a unui popor vecin în cea a Rusiei. Deşi invazia a fost, fără îndoială, declanşată de ambiţiile imperialiste, de resentimentele antioccidentale şi de dorinţa de recunoaştere a Marilor Puteri, este posibil să fi fost condiţionată şi de populaţia Rusiei care se micşorează rapid, îmbătrâneşte şi emigrează”, au scris Krastev şi Holmes.

De ani de zile, Rusia tinde spre o criză demografică, ceea ce a determinat Kremlinul să încerce să stimuleze fertilitatea prin acordarea de scutiri fiscale şi extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor pentru familiile cu venituri mici.

Dar acest lucru nu a împiedicat rata natalităţii să ajungă la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. În combinaţie cu pierderile recente din războaie şi cu exodul aferent al tinerilor, populaţia este văzută în scădere într-un ritm alarmant.

În prezent, populaţia se situează la aproximativ 146 de milioane, în scădere de la 148 de milioane la începutul anilor 1990, iar Organizaţia Naţiunilor Unite a prezis că aceasta ar putea scădea la 74-112 milioane până în 2100.

Acest lucru a fost prioritar pentru Putin, chiar înainte de a-şi lansa războiul împotriva Ucrainei. Într-un discurs rostit în 2021 în faţa elevilor ruşi, acesta a predicat necesitatea creşterii populaţiei, pe care o consideră mai importantă pentru securitatea naţională decât masa continentală.

„Putin înţelege că, în lumea de mâine, Rusia va fi un gigant teritorial şi un pitic demografic”, au afirmat Krastev şi Holmes.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a implicat răpiri în masă de copii, care sunt adoptaţi de părinţi ruşi, subliniază ei.

După ce nu a reuşit să crească rata de fertilitate a Rusiei prin politici pro-nataliste şi să prelungească speranţa de viaţă, Putin „pare să fi ajuns la concluzia că singura modalitate de a obţine o creştere considerabilă a populaţiei sale este prin anexarea şi subordonarea vecinilor înrudiţi din punct de vedere etnic şi cultural, prin forţă dacă este necesar”.

De asemenea, Putin consideră că o populaţie mai numeroasă este necesară pentru a exploata resursele naturale din Arctica, ce devin mai accesibile din cauza schimbărilor climatice, au adăugat Krastev şi Holmes.

Între timp, el consideră că feminismul occidental şi politicile favorabile LGBTQ sunt cauzele scăderii populaţiei Rusiei şi fac parte dintr-o conspiraţie menită să lase ţara fără copii, au explicat ei.

Desigur, alte ţări, în special din lumea dezvoltată, se confruntă cu rate scăzute ale natalităţii şi cu o creştere mai lentă a populaţiei sau chiar cu un declin. În Japonia, de exemplu, administraţia municipală din Tokyo chiar a introdus o săptămână de lucru de patru zile şi concedii parţiale pentru îngrijirea copiilor pentru a încuraja oamenii să aibă mai mulţi copii.

Potrivit lui Krastev şi Holmes, deşi tendinţele demografice din Rusia arată rău, Ucraina se află într-o situaţie şi mai proastă, ceea ce ar putea influenţa modul şi momentul în care Kievul ar putea pune capăt luptelor.

Dar chiar şi atunci când războiul se încheie, acesta ar putea fi urmat de conflicte similare în alte părţi.

„Pierderea de populaţie suferită de grupurile dominante din punct de vedere istoric pare să pregătească terenul pentru o intensificare a agresiunii de sfârşit de veac, alimentată de o teamă primară de dispariţie naţională”, au avertizat ei.