PSD vrea să îl pună pe Dîncu la şefia SIE [SURSE]
Europarlamentarul Vasile Dîncu ar putea prelua conducerea Serviciului de Informaţii Externe (SIE), fiind susţinut pentru această funcţie de Partidul Social Democrat, conform înţelegerilor din cadrul coaliţiei de guvernare, care prevede că această poziţie revine PSD.
Surse politice apropiate social-democraţilor susţin că Dîncu, fost ministru al Apărării, este luat în calcul pentru a-l înlocui pe actualul director al SIE, Gabriel Vlase, relatează B1 TV. Vasile Dîncu este considerat una dintre figurile influente ale PSD, având un rol important în conturarea strategiilor politice ale partidului.
În guvernul condus de Nicolae Ciucă, Dîncu a ocupat portofoliul Apărării Naţionale, dar a demisionat în 2022, în contextul sensibil al războiului din Ucraina. Decizia a venit după ce a declarat că „singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”, afirmaţie care a stârnit reacţii dure. Preşedintele Klaus Iohannis a criticat public poziţia lui Dîncu, susţinând că aceasta contravine poziţiei oficiale a României, Uniunii Europene şi NATO, şi că astfel de declaraţii „amplifică propaganda rusească şi aduc prejudicii parteneriatelor strategice”.
Publicaţia Foaia Transilvană notează că Vasile Dîncu a avut, de-a lungul timpului, o relaţie apropiată cu zona serviciilor secrete, ceea ce face ca o eventuală nominalizare la şefia SIE să nu fie o surpriză.
În vârstă de 63 de ani, Dîncu este sociolog de profesie, dar a avut o carieră politică îndelungată. A intrat în prim-planul politicii în timpul guvernului Adrian Năstase, când a fost numit ministru al Informaţiilor Publice, având rolul de a coordona comunicarea guvernamentală. Ulterior, a deţinut funcţiile de ministru al Dezvoltării Regionale şi vicepremier în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş (2015–2017).
Dacă va fi numit la conducerea SIE, Dîncu îl va înlocui pe Gabriel Vlase, şi el social-democrat, aflat în centrul mai multor controverse recente. Vlase a fost criticat pentru participarea, pe cheltuiala instituţiei, la mai multe curse de Formula 1, precum şi pentru lipsa de reacţie în faţa ameninţărilor legate de războiul hibrid îndreptat împotriva României.
