Propunerile lui Pier Luigi Bersani în vederea formării unui 'guvern al schimbării' (presa italiană)

Problemele cu care se confruntă în aceste zile politica italiană, în vederea formării unui nou guvern după rezultatul incert al alegerilor generale de la sfârşitul lunii februarie, şi propunerile concrete lansate de liderul coaliţiei de centru-stânga, Pier Luigi Bersani, care sugerează o alianţă cu Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo, se află joi în atenţia principalelor publicaţii din Peninsulă.

'Pentru Bersani nu există un plan B', scrie La Repubblica de la Roma, care precizează că, într-o situaţie de mare incertitudine, s-a desfăşurat miercuri la Roma o întâlnire la care au participat toţi liderii Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), reuniţi în cadrul direcţiei generale a partidului, întrevedere în cursul căreia secretarul partidului, Pier Luigi Bersani, a prezentat un program concret în opt puncte, care a fost aprobat în unanimitate, cu o singură abţinere.

Bersani a asigurat, din partea PD, 'respectul pentru rolul şefului statului italian', Giorgio Napolitano, care are misiunea de a numi un nou premier, şi a subliniat din nou faptul că PD 'refuză să ia în considerare orice ipoteză de alianţă cu coaliţia de centru-dreapta condusă de Silvio Berlusconi', în vederea formării unui nou guvern.

Cele opt puncte ale programului pe care Bersani îl propune spre aprobare Mişcării 5 Stele (M5S) a lui Beppe Grillo se referă la continuarea măsurilor de austeritate începute de guvernul tehnocrat al lui Mario Monti, care însă vor trebui să fie integrate prin noi măsuri în vederea creşterii economice a ţării. 'Planul A' al secretarului PD mai prevede măsuri în vederea creării de noi locuri de muncă, introducerea unui 'venit minim de cetăţenie' pentru şomeri, reforma politicii şi reducerea costurilor politicii (prin reducerea cu 50% a numărului parlamentarilor, eliminarea provinciilor şi reducerea finanţărilor publice acordate partidelor), echitate socială, moralitate, luptă împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale, o nouă lege asupra conflictului de interese, o nouă lege electorală, măsuri în vederea supravegherii mediului, dreptul la cetăţenie pentru fiii imigranţilor, fonduri pentru susţinerea învăţământului şi a cercetării, informează principalul cotidian roman.

Bersani, liderul coaliţiei de centru-stânga, care a obţinut majoritatea la Camera Deputaţilor, dar nu şi la Senat, a declarat că aceste măsuri vizează posibilitatea realizării unei alianţe între coaliţia sa de stânga şi mişcarea populistă M5S a lui Grillo, în vederea formării unui nou guvern italian, pe care l-a numit 'guvern de schimbare'. 'Aceasta este propunerea noastră şi nu există un plan B în acest moment. Noi nu putem asigura guvernabilitate stabilă, dar avem datoria să încercăm să guvernăm ţara', a declarat Pier Luigi Bersani, care a adăugat că decizia finală pentru formarea unui nou guvern italian va trebui să fie luată de preşedintele Napolitano, cu care a avut miercuri seară o convorbire telefonică, anunţă La Repubblica.

'Bersani respinge o alianţă cu Berlusconi şi îi face curte lui Grillo', scrie Corriere della Sera din Milano, care aminteşte că noul Parlament va fi convocat pentru prima dată pe data de 15 martie. Dificultăţile sunt numeroase, deoarece în 15 mai va expira mandatul pe şapte ani al şefului statului italian, iar Constituţia stabileşte convocarea parlamentarilor şi a delegaţilor regionali, pentru a alege un nou preşedinte, cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului prezidenţial. În această situaţie incertă şi dacă consultările în vederea formării noului guvern vor dura mult timp, noul Parlament italian s-ar putea afla în situaţia de a trebui să voteze un nou preşedinte al Republicii fără a fi votat în prealabil noul guvern.

Între timp, Beppe Grillo, liderul Mişcării 5 Stele (M5S), continuă să declare că 'refuză orice alianţă cu celelalte partide', dar şi posibilitatea unui nou guvern tehnocrat. Grillo propune un guvern al mişcării sale populiste, care a obţinut un neaşteptat succes la ultimele alegeri generale din 24-25 februarie, cu peste un sfert dintre preferinţele de vot ale electoratului italian, aminteşte principalul cotidian milanez.

'Calendarul' crizei politice din Italia este încărcat de evenimente în aceste zile. Premierul tehnocrat demisionar Mario Monti va avea o întrevedere joi cu liderul de stânga, Bersani, iar pe data de 8 martie se va întâlni cu Silvio Berlusconi, liderul coaliţiei de dreapta.

Monti l-a convocat la Palatul Chigi de la Roma, sediul guvernului italian, şi pe Beppe Grillo, pentru a încerca să stabilească cu aceşti trei lideri, câştigătorii ultimelor alegeri generale, o strategie comună, înaintea Consiliului European din 14 - 15 martie. Dar Grillo a anunţat deja că nu are intenţia să se prezinte la întâlnirile convocate de Monti, al cărui guvern tehnocrat este, în opinia sa, 'responsabil de grava situaţie economică în care se află Italia', cauzată în mare parte şi de măsurile de rigoare aprobate de guvernul tehnocrat în ultimele 15 luni. Grillo a mai declarat că se va prezenta, probabil, numai la întâlnirile convocate de preşedintele Giorgio Napolitano, cu ocazia consultărilor oficiale în vederea formării noului guvern, care vor fi demarate începând cu data de 20 martie, anunţă publicaţia amintită.

'Monti avertizează asupra pericolului unui guvern antieuropean', scrie La Stampa din Torino, care precizează că actualul premier demisionar Mario Monti a avertizat miercuri, în cursul unei conferinţe de presă organizate de partidul său de centru, 'Alianţa civică, cu Monti pentru Italia', că dacă recentele alegeri vor produce un guvern 'care are intenţia să abandoneze continuarea integrării economice cu Europa şi calea reformelor structurale', italienii ar trebui să voteze din nou, cât mai curând posibil.

Monti se referea atât la coaliţia de centru-dreapta a lui Berlusconi, cât şi la Mişcarea eurosceptică 5 Stele a lui Beppe Grillo, care recent a propus un referendum asupra monedei unice europene, euro, propunere 'bizară', care ar putea afecta încrederea investitorilor străini şi care ar putea crea noi turbulenţe pe pieţele financiare internaţionale, opinează La Stampa.

'Italia este cea obişnuită: alegerile nu au dat niciun câştigător, iar cele trei coaliţii care au ajuns la egalitate, cu circa 25% din preferinţele de vot ale electoratului italian, refuză orice formă de alianţă. O nouă demonstraţie a faptului că politica, uneori, nu ţine cont de economie', conchide publicaţia menţionată.