Proiectul ce viza crearea unui spaţiu aerian european unic rămâne un deziderat

Cerul unic european reprezintă proiectul un proiect ce vizează crearea unui spaţiu aerian european unic, cu o capacitate de trei ori mai mare şi costuri de gestionare a traficului aerian de două ori mai mici. Regretabil acest proiect nu îşi atinge obiectivele.

Siim Kallas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru Transport, şi-a anunţat intenţia de a prezenta, în primăvara anului 2013, noi propuneri legislative şi de a lua toate măsurile posibile pentru ca legislaţia să fie aplicată, inclusiv, dacă este necesar, declanşarea procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar.

Lipsa de eficacitate cauzată de fragmentarea spaţiului aerian european generează în fiecare an costuri suplimentare de aproape 5 miliarde de euro. Lungimea medie a zborurilor se prelungeşte cu 42 de kilometri, ceea ce înseamnă pentru avioane o creştere a consumului de carburant, emisii mai multe, tarife de utilizare crescute şi întârzieri mai mari. Statele Unite controlează un spaţiu aerian cu aceleaşi dimensiuni şi cu un trafic mai intens, cheltuind aproape de două ori mai puţin.

În cadrul conferinţei la nivel înalt ”Cerul unic european: este timpul să acţionăm” de la Limassol, Cipru, vicepreşedintele Kallas a declarat pe 11 octombrie: „Întotdeauna am considerat cerul unic european o prioritate absolută în domeniul aviaţiei. Miza este prea importantă pentru a ne permite un eşec. Suntem foarte departe de ambiţiile noastre iniţiale. După mai bine de 10 ani, problemele esenţiale rămân aceleaşi: o capacitate insuficientă - sursă de riscuri pentru securitate - şi costuri prea ridicate. Există unele semne de schimbare, însă, în ansamblu, progresele sunt prea lente şi prea limitate. Trebuie să ne gândim la alte soluţii şi să le aplicăm rapid. Fragmentarea naţională este excesivă. Îmbunătăţirile promise nu s-au materializat”.

Pentru cerul unic european, 2012 este un an decisiv, iar vicepreşedintele a avertizat că, pe baza progreselor înregistrate până în prezent, Europa este încă departe de a fi creat un spaţiu aerian unic. Conform acestuia, constituirea blocurilor de spaţiu aerian nu este suficientă: „În prezent, trebuie să facem astfel încât acestea să aducă valoare adăugată. În stadiul actual, este clar că ele pot contribui foarte puţin sau deloc la integrarea şi defragmentarea spaţiului aerian”. Vicepreşedintele Kallas a anunţat că, pentru a garanta realizarea progreselor necesare, Comisia îşi va folosi cu toată fermitatea competenţele de asigurare a respectării legislaţiei, iar dacă este necesar, inclusiv competenţa de a lansa proceduri privind încălcarea dreptului european.

În plus, în primăvara anului 2013, Comisia va înainta propuneri pentru a consolida cadrul juridic al cerului unic european, cu scopul de a accelera reformele în curs de desfăşurare.

Propunerile vor include măsuri menite să consolideze puncte cheie

Sistemul de performanţă va trebui consolidat prin atingerea obiectivelor de performanţă legate de creşterea capacităţii spaţiului aerian european şi de reducerea costurilor constituie piatra de temelie a spaţiului unic european. Aceste elemente sunt vitale pentru succesul său.

În iulie 2012, Comisia a aprobat planurile naţionale de reducere a costurilor şi de creştere a capacităţii pentru perioada 2012-2014. Pentru perioada 2015-2019, Comisia intenţionează să ridice în mod semnificativ ştacheta în ceea ce priveşte obiectivele de performanţă. În plus, propunerile pentru cerul unic european care vor fi prezentate în 2013 vor acorda Comisiei toate competenţele necesare pentru a cere statelor membre şi blocurilor de spaţiu aerian să atingă obiectivele convenite şi vor consolida independenţa organismului de evaluare a performanţei.

Nouă blocuri funcţionale de spaţiu aerian (FAB) sunt în curs de a fi create. Comisia va prezenta propuneri pentru a se asigura că aceste blocuri regionale de gestionare a traficului aerian aduc îmbunătăţiri reale de ordin operaţional. Vor trebui elaborate planuri strategice şi operaţionale la nivelul FAB. Nu este suficient ca FAB să existe pe hârtie, acestea trebuie să producă rapid rezultate operaţionale.

Comisia va consolida competenţele administratorului reţelei, în special pentru ca acesta să poată îndeplini funcţii paneuropene mai centralizate, de exemplu în ceea ce priveşte conceperea spaţiului aerian, inclusiv planificarea rutelor. Aceasta va contribui la maximizarea eficienţei reţelei.

O altă propunere importanta o reprezintă continuarea reformei vizând furnizarea serviciilor de navigare aeriană. Comisia va propune să se acorde o mai mare atenţie sarcinilor esenţiale, permiţând în acelaşi timp furnizorilor de servicii să subcontracteze serviciile auxiliare, şi de asemenea, să se consolideze separarea de organismele naţionale de reglementare.

Toate aceste măsuri depind de reuşita etapei de implementare a programului SESAR – pilonul tehnologic al cerului unic. Comisia va prezenta în curând Consiliului şi Parlamentului propunerile sale de programe de guvernare şi de finanţare.

Beneficii

Cerul unic european este o iniţiativă europeană emblematică ce vizează adaptarea arhitecturii controlului traficului aerian european la nevoile viitoare în materie de capacitate şi securitate. Bazându-se pe iniţiative de la sfârşitul anilor 1990, primul pachet privind cerul unic a fost adoptat în 2004, iar al doilea în 2009.

Implementarea integrală a cerului unic european va permite: creşterea de zece ori a nivelului de securitate aeriană, triplarea capacităţii spaţiului aerian, reducerea cu 50% a costurilor de gestionare a traficului aerian, reducerea cu 10% a impactului asupra mediului.

Etapele următoare

Comisia va prezenta, în primăvara anului 2013, noi propuneri privind cerul unic european. Propunerile legislative vor trebui aprobate de statele membre şi de Parlament pentru a dobândi forţă de lege.

Cerul unic european: fapte şi cifre cheie

Rutele şi aeroporturile europene sunt ameninţate de saturare. Deja, în fiecare an, aproximativ 1,4 miliarde de pasageri trec prin cele peste 440 de aeroporturi din Europa. În fiecare zi, aproximativ 27 000 de zboruri controlate se intersectează pe cerul european, ceea ce înseamnă 10 milioane pe an. 80% din aceste zboruri sunt operate în Uniunea Europeană.

În condiţii economice normale, este de aşteptat ca traficul aerian să crească cu până la 5% pe an, pentru a atinge aproape 17 milioane de zboruri până în 2030. În 2030, vor fi în fiecare an tot atâtea avioane pe cerul european câţi locuitori sunt în Beijing.

Problema principală este că sistemele de gestionare a traficului aerian din Europa sunt fragmentate şi ineficiente. Nu numai că Europa ar fi incapabilă să satisfacă o mare parte din cererea potenţială, însă ar risca în plus să se confrunte cu un număr fără precedent de întârzieri şi de anulări de zboruri. Dacă vom continua în acest fel, costurile generate de congestionarea traficului vor creşte cu aproximativ 50% până în 2050.

Spaţiul aerian al UE rămâne fragmentat, cu 27 de sisteme naţionale de control al traficului aerian, care furnizează servicii din aproximativ 60 de centre de control aerian, în vreme ce spaţiul aerian este divizat în peste 650 de sectoare. Aceasta înseamnă că spaţiul aerian este în prezent organizat în funcţie de graniţele naţionale, astfel încât adesea zborurile nu pot urma rute directe. În Europa, din cauza fragmentării spaţiului aerian, un avion parcurge în medie 42 km mai mult decât este absolut necesar, ceea ce antrenează prelungirea duratei zborului, întârzieri, un consum mai mare de carburant şi emisii de CO2.

În plus, tehnologiile actuale de gestionare a traficului aerian au fost proiectate în anii 1950, fiind depăşite.

Lipsa de eficienţă cauzată de fragmentarea spaţiului aerian european generează costuri suplimentare de aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Aceste costuri se repercutează asupra întreprinderilor şi pasagerilor. În prezent, controlul traficului aerian reprezintă 6-12% din costul unui bilet de avion.