Sectorul aviatic european, confruntat cu o concurenţă acerbă. CE cere o schimbare fundamentală

Comisia Europeană a stabilit, pe 26 septembrie, un pachet ambiţios de propuneri vizând impulsionarea competitivităţii pe plan internaţional a industriei aviatice din UE. Direcţiile urmărite sunt deschiderea de negocieri cu parteneri cheie pentru accesarea unor noi oportunităţi de afaceri pe pieţele cu creştere rapidă, prin dezvoltarea unor noi instrumente de combatere a concurenţei neloiale şi prin crearea unui cadru de reglementare adecvat pentru stimularea investiţiilor.

Aviaţia constituie un sector vital al economiei europene, care contribuie la crearea de locuri de muncă şi la dezvoltarea comerţului şi conectează milioane de întreprinderi şi persoane cu restul lumii. Însă poziţia competitivă a industriei aviatice a UE, în special cea a companiilor sale aeriene internaţionale, este grav ameninţată. Pieţele cu creşterea cea mai rapidă se află acum în afară Europei. Sectorul aviatic european - nu doar companiile aeriene, ci întreaga industrie aeronautică, aeroporturile, furnizorii de servicii de management al traficului aerian şi alte sectoare de servicii - se confrunta cu o creştere redusă în UE şi cu o concurenţă acerbă la nivel internaţional.

Vicepreşedintele Siim Kallas, comisarul european responsabil cu transporturile, a declarat: „Este foarte important din punct de vedere strategic ca sectorul aviatic din Europa să rămână un actor mondial de prim plan, în centrul unei reţele care leagă UE de restul lumii.În ultimii zece ani, am obţinut beneficii economice enorme ca urmare directă a noilor oportunităţi de afaceri prilejuite de relaţiile externe ale UE. Însă sistemele actuale nu mai produc rezultatele dorite. Avem nevoie urgent de o schimbare fundamentală. În contextul transformării radicale a sectorului aviaţiei mondiale, Europa trebuie să reacţioneze şi să se adapteze rapid, altfel va rămâne în urmă.”

Comisia Europeană propune avansarea pe trei fronturi:

1. Noi acorduri cu statele vecine şi cu parteneri internaţionali

Pentru a oferi industriei aeronautice din UE un acces mai bun la oportunităţile de afaceri de pe noile pieţe, Comisia Europeană propune:

- încheierea unor acorduri de transport aerian la nivelul UE cu parteneri cheie şi de o importanţă crescândă, precum China, Rusia, statele din Golf, Japonia, India şi ţările din Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est.

- finalizarea, până în 2015, a unor acorduri la nivelul UE în domeniul aviaţiei cu ţările vecine, cum ar fi Ucraina, Azerbaidjan, Tunisia, Turcia şi Egipt. Pentru că acest proces să se deruleze mai rapid, statele membre ar trebui să acorde Comisiei un mandat de negociere pentru restul ţărilor vizate de politica de vecinătate.

Beneficiile economice totale ale tuturor acestor acorduri sunt estimate la 12 miliarde de euro pe an. CE intenţionează să prezinte statelor membre, la începutul anului 2013, o listă de priorităţi pentru mandatele de negociere ale UE referitoare la aceste acorduri.

În plus, ar trebui semnate acorduri industriale şi tehnologice cu parteneri cheie şi cu alte ţări, în domenii precum managementul traficului aerian, inclusiv în materie de cooperare cu programul SESAR al UE, precum şi siguranţa, inclusiv în ceea ce priveşte certificarea produselor aeronautice.

2.Concurenţă loială

UE consideră că pieţele deschise reprezintă cea mai bună bază pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul aviaţiei şi, prin urmare, sprijină concurenţa. Este vorba despre o lecţie fundamentală născută din povestea de succes a pieţei interne a UE în domeniul aviaţiei, însă concurenţa trebuie să fie deschisă şi loială.

Pentru a proteja concurenţa loială, Comisia propune elaborarea, în urma consultării cu părţile interesate, unor noi instrumente UE mai eficace de protejare a intereselor europene împotriva practicilor neloiale. În acest sens, regulamentul UE în vigoare s-a dovedit imposibil de pus în practică, fiind necesar să se instituie un nou instrument, mai bine adaptat la realităţile actuale din sectorul aviatic mondial.

Ca măsură de salvgardare suplimentară, Comisia propune elaborarea - cel mai bine la nivelul UE - a unor „clauze de concurenţă loială” standard care trebuie să fie adoptate de comun acord şi incluse în acordurile bilaterale existente privind serviciile aeriene încheiate între statele membre ale UE şi ţările terţe.

3.Investiţii

E necesară combaterea restricţiilor învechite privind proprietatea şi controlul. Actualele restricţii privind proprietatea şi controlul, aplicate de majoritatea ţărilor, împiedică accesul transportatorilor aerieni la importante surse de capital nou. A sosit momentul ca această problemă să fie abordată într-un mod mai susţinut şi să se ia măsurile suplimentare prevăzute în acordul de transport aerian UE - SUA de liberalizare a proprietăţii şi a controlului, pentru a le permite companiilor aeriene să atragă şi să consolideze investiţiile de care au nevoie.

Etapele următoare

După consultarea cu statele membre în cadrul Consiliului pentru transporturi care va avea loc în luna decembrie a acestui an, Comisia intenţionează să avanseze cu aceste propuneri, inclusiv să prezinte, la începutul anului 2013, o listă de priorităţi pentru mandatele de negociere ale UE.

Fapte şi cifre esenţiale

Sectorul aviaţiei oferă 5,1 milioane de locuri de muncă, având o contribuţie de 365 de miliarde de euro, respectiv 2,4%, la PIB-ul UE. Contribuţia sa la creşterea economică, la ocuparea forţei de muncă, la dezvoltarea turismului, la crearea de contacte interumane, precum şi la realizarea coeziunii regionale şi sociale a Uniunii este vitală. Conectivitatea este esenţială pentru competitivitate.

Transportatorii europeni au fost deosebit de grav afectaţi de criza economică. Potrivit estimărilor, companiile comerciale aeriene europene vor înregistra în 2012 o pierdere netă de 1,1 miliarde de dolari, comparativ cu profiturile nete de 0,5 miliarde de dolari realizate în 2011.

În ansamblu, sectorul european al aviaţiei rămâne în continuare un lider mondial. Această poziţie se datorează anumitor sectoare de vârf la nivel mondial, printre care construcţia de aeronave, companiile aeriene, hub-urile aeroportuare, precum şi cercetării şi tehnologiei în domeniul managementului traficului aerian (inclusiv programul SESAR), însă este ameninţată de o serie de noi provocări, de concurenţa acerbă la nivel internaţional şi de actorii nou-intraţi pe piaţă.

În pofida actualei crize economice, se preconizează că, pe termen lung, sectorul transportului aerian mondial va înregistra o creştere de aproximativ 5% pe an până în 2030, ceea ce înseamnă o creştere cumulată de peste 150%.

Aviaţia mondială face în prezent obiectul unor transformări radicale. Cererea de transport aerian este determinată în primul rând de creşterea şi de prosperitatea economică. Cu o rată medie de creştere a PIB-ului anual estimată pentru Europa la 1,9% între 2011 şi 2030 - în comparaţie, de exemplu, cu ratele de creştere pentru India şi China, de 7,5%, respectiv, de 7,2% - creşterea în domeniul aviaţiei se va confrunta cu o mutaţie relativă către zone din afară UE, aşteptându-se ca în special Asia şi Orientul Mijlociu să devină punctele centrale ale fluxurilor de trafic aerian internaţional.

În următorii 20 de ani, jumătate din volumul suplimentar al traficului mondial va fi spre, dinspre sau în regiunea Asia-Pacific, care va depăşi astfel SUA ca lider al traficului mondial până în 2030, atingând o cotă de piaţă de 38%.

Din cauza ratelor de creştere sub medie, transportatorii din UE vor pierde cote de piaţă în favoarea companiilor aeriene din afară UE în majoritatea regiunilor. În 2003, transportatorii din UE aveau o cotă de piaţă de 29% din totalul capacităţii intercontinentale din lume. Până în 2025, se preconizează că acest procent va scădea la 20 %. Această tendinţă înseamnă că, dacă nu se iau măsuri, companiile aeriene europene vor fi mai puţin capabile să genereze creştere pentru economia europeană.

În acelaşi timp, transportatorii din afară UE îşi consolidează poziţia la nivel mondial. De exemplu, se preconizează că cea mai rapidă creştere a traficului regional din lume se va înregistra în Orientul Mijlociu unde, până în 2030, companiile aeriene din regiune vor ajunge să reprezinte 11% din traficul mondial, faţă de 7% cât reprezentau în 2010.