Programul nuclear al Pakistanului, în atenţia serviciilor de informaţii americane

Un nou scandal a izbucnit în relaţiile dintre SUA şi Pakistan. Motivul l-a constituit publicarea de cotidianul The Washington Post a unor documente ale CIA privind monitorizarea regimurilor care reprezintă un pericol la adresa securităţii Statelor Unite. Potrivit informaţiilor publicate, cea mai mare parte din bugetul alocat operaţiunilor speciale, în total 52,6 miliarde de dolari, mergea către monitorizarea arsenalului nuclear al celui mai important aliat al SUA în Asia de Sud - Pakistanul, care a fost pus pe aceeaşi listă cu Iranul şi Coreea de Nord.

Încercând să aplaneze scandalul, Departamentul de Stat al SUA a anunţat că, potrivit convingerii sale, Islamabadul este în stare să-şi ţină sub control potenţialul nuclear. Cu toate acestea, protecţia acestui arsenal stârneşte din ce în ce mai multe dubii: la acesta ar putea atenta nu doar combatanţi Al-Qaeda, ci şi reprezentanţi ai armatei pakistaneze aflaţi în contact cu aceştia, notează cotidianul rus Kommersant.

Invocând raportul de 178 de pagini privind activitatea serviciilor secrete americane îndreptată împotriva Al-Qaeda şi a 'regimurilor nesigure', The Washington Post trage o concluzie de senzaţie: pe lista statelor ale căror programe nucleare stârnesc cea mai mare îngrijorare din partea SUA pe primul loc a fost plasat vechiul lor aliat, Pakistanul, care i-a depăşit pe duşmanii tradiţionali ai Washingtonului - Iranul şi Coreea de Nord. 'Temerile cu privire la securitatea programului nuclear al Pakistanului sunt atât de mari, încât bugetul american alocat ţinerii în frâu a proliferării ilegale de arme nucleare în lume se împarte în două categorii: Pakistan şi toţi ceilalţi', se menţionează în articol.

Scurgerea de informaţii a stârnit o reacţie vehementă din partea Islamabadului. Calificând drept neîntemeiate tentativele de a pune sub semnul întrebării capacitatea guvernului de a ţine sub control armele şi materialele nucleare, reprezentantul Ministerului de Externe pakistanez, Aizaz Chaudhry, a dat asigurări că programul nuclear al ţării este îndreptat în direcţia menţinerii stabilităţii în Asia de Sud.

'Salutăm declaraţia guvernului pakistanez privind ataşamentul său la obiectivele de dezarmare şi neproliferare', a declarat reprezentanta Departamentului de Stat al SUA, Jennifer Psaki, adăugând totodată că 'sistemul de securitate al programului nuclear al oricărei ţări poate fi perfectat'.

Cu toate acestea, dezvăluirea documentelor CIA a afectat relaţiile şi aşa destul de tensionate dintre SUA şi Islamabad. 'Dacă americanii îşi extind programele de urmărire, acest lucru ar putea însemna un singur lucru: neîncredere depăşeşte încrederea', a declarat ambasadorul Pakistanului în SUA, Hussein Haqqani. Potrivit acestuia, securitatea americană este preocupată în legătură cu două scenarii ipotetice: posibilitatea atacării obiectivelor nucleare ale Pakistanului de către terorişti, precum şi posibilitatea pătrunderii de combatanţi în structurile de apărare ale ţării, ceea ce va permite declanşarea unui atac din interior sau furtul de materiale nucleare.

Islamabadul deţine 120 de focoase nucleare, iar pe teritoriul său se află mai multe obiective şi laboratoare nucleare, unde, după cum presupun experţii, este posibil să se desfăşoare lucrări pentru sporirea arsenalului nuclear al ţării.

De altfel, potrivit experţilor, documentele desecretizate ale CIA atestă că în prezent ameninţarea la adresa securităţii obiectivelor nucleare pakistaneze este din ce în ce mai reală. 'Pe ordinea de zi rămâne problema posibilei preluări, de către organizaţii extremiste, de materiale nucleare sau chiar de componente ale unor arme nucleare. Bazele militare pakistaneze, unde se păstrează arme nucleare, devin în mod regulat ţinte ale unor atacuri din partea combatanţilor. Ultimul mare atac a avut loc în august 2012, asupra bazei aviatice din Kamra', explică expertul rus Andrei Bakliţki.

În opinia lui Bakliţki, 'nu se poate exclude nici prezenţa în rândurile armatei şi printre cercetătorii din domeniul nuclear a unor adepţi ai islamismului radical, gata să-i ajute pe extremişti să obţină acces la arsenalul nuclear'. 'Înainte de anul 2000, în Pakistan exista organizaţia clandestină 'Reconstrucţia Ummah musulmane', din care făceau parte şeful securităţii interne a Pakistanului, ofiţeri ai armatei şi fizicieni în domeniul energeticii nucleare. Liderul acestei organizaţii, Sultan Bashiruddin Mahmood, s-a întâlnit cu Osama bin Laden şi i-a oferit consultaţii în ceea ce priveşte fabricarea de arme nucleare', a amintit Andrei Bakliţki.