Prognoza hidrologică pe râuri şi Dunăre. Care sunt bazinele hidrografice cu râuri secate

Conform Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), fenomenul “sec” se va menţine pe mai multe râuri mici şi pâraie, mai ales pe cele aflate în bazinele hidrografice, precum Someş, Crisuri, Mureş, Moraviţa, Amaradia, Olt inferior, Râul Alb, Siret (Humor, Ozana, Cracau, Bolătău, Buzău, Putna, Suşiţa, Bârlad) şi Prut.

Potrivit datelor emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost, miercuri, în staţionare, în afară de râurile Vişeu, Iza, Crisul Negru, Crisul Alb, Caraş, Nera şi cursurile mijlocii ale Someşului şi Timişului unde au fost în uşoară scădere.

Valorile debitelor sunt între 20% şi 60% din mediile multianuale lunare, sub 20% din normalele lunare pe Mara, Valea Rea şi unele râuri din bazinul hidrografic precum Someş (Ilişua, Lonea, Fizeş, Cavnic, Lăpuş superior), pe cursul superior al Crasnei, cursul superior şi mijlociu al Barcăului, cursul mijlociu şi inferior al Crisului Alb şi unii afluenţi ai săi (Băneşti, Sighişoara, Moneasa, Cigher), Crisul Negru şi unii afluenţi ai săi (Crisul Pietros, Valea Roşie, Holod, Teuz), unii afluenţi ai Mureşului (Comlod, Iară, Geoagiu, Feernic, Vişa, Domald, Secaş, Gâlda, Ampoi, Pian, Galbena, Cerna), Cernei (Bela Reca), cursurile inferioare ale Timişului şi unii afluenţi ai săi (Bistra, Rusca), unii afluenţi ai Oltului mijlociu şi inferior, pe unii afluenţi ai Argeşului superior, Rm.Sărat, Trotuş şi unii afluenţi (Dofteana, Oituz, Caşin), Bârlad, Jijia şi Prutului (Miletin, Bahlueţ, Elan şi Chineja).

În ceea ce priveşte Dunărea, debitul la intrarea în România, pe secţiunea Baziaş, între 18-19 septembrie anul curent, a fost în creştere, cu o valoare de 3000 metri cubi pe secundă, sub media multianuală de 3800 metri cubi pe secundă a lunii septembrie. Debitele la Porţile de Fier au crescut pe sectorul Gruia-Giurgiu şi pe sectorul Olteniţa-Tulcea.

Până joi, 20 septembrie a.c., ora 6.00, prognoza hidrologică pentru Dunăre estimează că pe râuri debitele vor fi în general staţionare, dar că există posibile creşteri de debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din vestul şi nord-vestul ţării datorită precipitaţiilor sub formă de averse. Fenomenul “sec” se va menţine pe multe râuri şi pâraie din bazinele hidrografice precum Someş, Crisuri, Mureş, Moraviţa, Amaradia, Olt inferior, Râul Alb, pe unii afluenţi ai Şiretului (Ozana, Cracau, Bolătău, Agapia, Şuşiţa, Putna, unii afluenţi ai Bârladului) şi Prut.

Debitul la intrarea în ţară, pe secţiunea Baziaş, al Dunării va creşte la 3400 metri cubi pe secundă, iar în la Porţile de Fier vor creşte pe sectorul Gruia-Călăraşi, la Cernavodă vor staţiona şi vor scădea pe sectorul Hârşova-Tulcea.

În perioada 20-25 septembrie a.c., debitele medii zilnice vor fi în general staţionare. Din cauza precipitaţiilor prognozate, în prima parte a intervalului, sunt posibile creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din Banat şi Crişana.

La nivel naţional, rezerva de apă brută existentă în principalele acumulări are un volum de 2.817 milioane metri cubi, adică în jur de 68% grad de umplere.

Operatorii sistemelor centralizate de alimentare cu apă din sursa de suprafaţă menţin în continuare limitarea furnizării apei în unele localităţi. Totuşi, limitarea nu are drept cauză scăderea apei la sursa de suprafaţă, ci creşterea consumului de apă generat de secetă.

Limitările alimentărilor cu apă din surse subterane sunt cauzate de nivelul scăzut al pânzei freatice, lucru ce a generat reducerea programului de furnizare a apei. Totodată, la apa de natură tehnologică furnizată anumitor agenţi economici se aplică restricţii.

Pentru a asigura şi prezerva resursa de apă de suprafaţă, Administraţia Naţională "Apele Române" asigură monitorizarea constantă, aplicând Prevederile Programelor de Exploatare ale Acumulărilor.