Produsele lactate cu conţinut ridicat de grăsimi ar putea proteja creierul, sugerează un studiu

Un studiu realizat pe o perioadă de 25 de ani pe aproape 28.000 de persoane a răsturnat ipotezele comune despre brânză şi sănătatea creierului. Consumul mai mare de brânză şi smântână cu conţinut ridicat de grăsimi a fost asociat cu un risc minor mai redus de demenţă pe termen lung, pe când lactatele cu conţinut mic de grăsimi şi majoritatea celorlalte produse lactate nu au prezentat o legătură clară cu riscul de demenţă.

„Această [descoperire] contestă ideea că produsele lactate cu conţinut redus de grăsimi sunt întotdeauna cea mai bună alegere pentru sănătatea creierului”, a declarat Emily Sonestedt, coautoare a studiului, pentru The Epoch Times.

Dezbaterea privind produsele lactate nu este strictă

Cercetarea, publicată în Neurology, a constatat că persoanele care consumau zilnic 50 de grame sau mai mult de brânză cu conţinut ridicat de grăsimi aveau un risc uşor mai mic de demenţă în comparaţie cu cele care consumau mai puţin de 15 grame.

Cei care consumau zilnic 20 de grame sau mai mult de smântână cu conţinut ridicat de grăsimi aveau un risc cu 16% mai mic decât cei care nu consumau.

Protecţia era cea mai puternică împotriva demenţei vasculare, provocată de fluxul sanguin deficitar către creier. Consumatorii de brânză cu conţinut ridicat de grăsimi aveau un risc cu 29% mai mic de a dezvolta acest subtip, în ciuda legăturii binecunoscute dintre grăsimile saturate şi problemele cardiovasculare.

Smântâna cu conţinut ridicat de grăsimi a fost, de asemenea, asociată cu un risc global de demenţă uşor mai mic, de 16%.

Dintre cei 27.670 de participanţi, aproximativ 10% au dezvoltat demenţă în timpul perioadei de studiu de 25 de ani. Participanţii au raportat dieta lor la începutul studiului folosind un chestionar alimentar, un interviu şi un jurnal alimentar de şapte zile.

În acest studiu, brânzeturile cu conţinut ridicat de grăsimi sunt cele care au un conţinut de grăsimi de 20% sau mai mult, cum ar fi Gouda, Brie şi Cheddar. Cremele cu un conţinut de grăsimi de 30% sau mai mult au fost clasificate ca smântână cu conţinut ridicat de grăsimi, inclusiv smântână pentru frişc şi smântână grasă.

Studiul este observaţional şi nu poate dovedi cauza şi efectul, au afirmat cercetătorii.

„Rezultatele ar trebui considerate mai degrabă liniştitoare. Consumul moderat al acestor alimente nu pare să dăuneze sănătăţii creierului şi poate face parte dintr-un model alimentar asociat cu un risc mai mic”, a spus Sonestedt.

De ce brânza se poate comporta diferit faţă de alte surse de grăsimi saturate

Recomandările de nutriţie standard recomandă de obicei evitarea produselor lactate cu conţinut ridicat de grăsimi, deoarece acestea conţin grăsimi saturate. Cu toate acestea, noul studiu indică faptul că nu toate grăsimile sunt la fel. „Sursa alimentară a grăsimilor saturate este importantă”, a precizat Sonestedt.

O posibilă explicaţie se află în conceptul de regim alimentar potrivit căruia alimentele sunt mai mult decât ingrdientele lor individuale. Alimentele conţin diferite substanţe nutritive şi structuri care interacţionează în mod diferit, ceea ce afectează modul în care organismul nostru digeră şi metabolizează alimentele.

În brânză, grăsimile, proteinele, calciul şi alţi compuşi bioactivi sunt legaţi într-o matrice complexă.

Grăsimile din brânză sunt eliberate lent în timpul digestiei, ceea ce duce la creşteri mai mici şi progresive ale grăsimilor din sânge după masă. Brânzeturile mai tari, a adăugat ea, tind să încetinească acest proces mai mult decât cele mai moi. Creşterile mai lente sunt mai uşoare pentru sistemul vascular, în special în creier, care depinde de o reţea densă de vase mici. Protejarea acestor vase poate contribui la reducerea riscului de demenţă.

Un studiu a constatat că atunci când grăsimile din lactate erau consumate sub formă de brânză, nivelurile de colesterol erau mai scăzute decât atunci când aceleaşi grăsimi şi nutrienţi erau consumaţi într-o formă absorbită mai rapid, cum ar fi untul.

Un alt studiu clinic a constatat că nivelurile de colesterol erau mai scăzute după consumul de brânză decât după consumul de unt, chiar şi atunci când ambele conţineau aceeaşi cantitate de grăsimi saturate — probabil deoarece grăsimile din brânză sunt digerate mai lent.

Eliminarea grăsimilor din brânză nu reduce doar caloriile, ci modifică fundamental alimentul în sine

Brânzeturile cu conţinut redus de grăsimi au texturi diferite şi necesită o prelucrare diferită, ceea ce poate reduce disponibilitatea compuşilor benefici.

De exemplu, un studiu a arătat că produsele lactate fără grăsimi şi cu conţinut redus de grăsimi conţin niveluri mult mai scăzute de vitamine liposolubile, cum ar fi vitamina K, decât omoloagele lor cu conţinut complet de grăsimi. Unii compuşi antioxidanţi, cum ar fi vitaminele A şi E, sunt, de asemenea, liposolubili şi tind să fie reţinuţi în conţinutul de grăsime al produselor lactate.

Grăsimile alimentare sunt necesare pentru ca organismul să absoarbă în mod corespunzător vitaminele liposolubile în intestinul subţire.

Procesarea are o importanţă din ce în ce mai mare atunci când se evaluează rezultatele asupra sănătăţii. Produsele lactate minim procesate şi fermentate sunt asociate mai des cu efecte cardiometabolice neutre sau benefice, în timp ce alimentele procesate — caracterizate prin ingrediente rafinate şi matrice alimentare perturbate — sunt asociate în mod constant cu un risc crescut de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare şi mortalitate din toate cauzele.

Brânzeturile consumate în mod obişnuit în Suedia, unde a fost realizat studiul, sunt de obicei fermentate şi consumate nepreparate termic — factori care pot conta. „Fermentarea poate produce peptide bioactive, iar unele brânzeturi conţin vitamine liposolubile, cum ar fi vitamina K2”, a afirmat Sonestedt. În schimb, brânza în Statele Unite, care este în mod frecvent topită sau preparată termic, este consumată în mesele cu multă carne, ceea ce poate modifica structura acesteia şi elibera grăsime din proteine.

Contextul contează mai mult decât orice aliment în parte

Studiul a constatat un risc mai mare de demenţă atunci când participanţii au înlocuit brânza cu lapte, lapte fermentat, carne procesată şi carne roşie cu conţinut ridicat de grăsimi, confirmând rezultatele unor studii similare care arată că un consum de brânză poate fi o alegere relativ mai sănătoasă decât alimentele mai procesate.

Totuşi, acest lucru nu înseamnă că brânza cu conţinut ridicat de grăsimi este universal sănătoasă pentru inimă. Deşi brânza poate fi o opţiune mai sănătoasă în comparaţie cu alimentele mai puţin sănătoase, acest lucru nu înseamnă că brânza este alimentul optim pentru sănătatea creierului.

Contextul contează, a spus Sonestedt. „Efectul brânzei consumate ca parte a meselor regulate într-o dietă echilibrată este foarte diferită de brânza consumată alături de carne procesată sau fast-food.”

În ceea ce priveşte o dietă generală sănătoasă pentru inimă, dr. Tian-Shin Yeh, epidemiolog nutriţionistl, medic curant şi profesor asociat de medicină la Universitatea Medicală din Taipei, care a scris un editorial despre studiu, a recomandat menţinerea unui nivel scăzut de grăsimi saturate şi evitarea grăsimilor trans, iar acizi esenţiali graşi trebuie obţinuţi din surse precum nuci, seminţe şi peşte gras.

„Menţinerea consumului de lactate la un nivel relativ scăzut şi punerea accentului pe surse vegetale sănătoase de proteine şi grăsimi este o strategie generală bună pentru sănătate”, a declarat aceasta pentru The Epoch Times.

Deşi studiul sugerează că brânza poate juca un rol protector în cadrul unei diete echilibrate, riscul de demenţă reflectă în ultimă instanţă efectele combinate ale dietei şi stilului de viaţă de-a lungul deceniilor, mai degrabă decât impactul unei singure alegeri alimentare, a spus Sonestedt.