Procesul intentat postmortem juristului rus Serghei Magnitski, un proces „kafkian” (presa occidentală)

Rusia a întreprins un pas surprinzător, declanşând un proces penal împotriva juristului Serghei Magnitski, decedat în urmă cu trei ani în închisoare, informează mass-media din Occident. Premierul rus Dmitri Medvedev consideră procesul întemeiat, însă, în opinia experţilor, procesul va tensiona şi mai mult relaţiile ruso-americane.

Rusia încearcă să declanşeze postmortem un proces penal împotriva juristului Serghei Magnitski, decedat în urmă cu trei ani într-o închisoare din Moscova. În timpul audierilor preliminare de luni a fost neclar cine sau ce constituie obiectul procesului. Coacuzat cu Magnitski, directorul fondului de investiţii Hermitage Capital, William Brauder, are interdicţie de a intra în Rusia, din 2005, astfel că el nu a apărut la proces, subliniază The New York Times (NYT).

Cercetări penale postmortem se întâlnesc rar în practica judiciară: de regulă, acestea pot fi iniţiate doar dacă rudele doresc să restabilească bunul renume al suspectului sau, în cazuri foarte rare, la cererea poliţiei. Atunci când suspectul moare, problema vinovăţiei sau nevinovăţiei acestuia nu mai este considerată de actualitate, au explicat pentru NYT experţi din domeniului dreptului penal.

Procuratura Federaţiei Ruse a reluat ancheta penală împotriva lui Magnitski, declarând că în acest fel le va oferi rudelor şi susţinătorilor săi posibilitatea de a-i reface buna reputaţie. Însă, potrivit lui William Brauder, procesul nu face decât să dezvăluie intenţia autorităţilor ruse de a-i intimida pe membrii familiei Magnitski.

Luni judecătorii ruşi au decis să amâne începerea procesului până pe 18 februarie, pentru ca membrii colegiului de avocaţi de la Moscova să poată numi avocaţi pentru coacuzaţi, dintre care unul este decedat, iar altul absent.

Organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty International a condamnat acest proces, calificându-l drept 'kafkian'. Mama lui Magnitski boicotează procesul, solicitându-le juriştilor să nu accepte rolul de avocat numit din oficiu, informează Bloomberg.

Între timp premierul rus Dmitri Medvedev a îndreptăţit procesul intentat lui Magnitski, sub acuzaţia de sustragere de la plata impozitelor. Într-un interviu acordat Bloomberg Television în data de 23 ianuarie, Medvedev a declarat că Magnitski a fost nu un luptător pentru adevăr şi dreptate, ci un jurist sau contabil, care a apărat strict interesele clienţilor săi.

Cel de-al doilea condamnat este directorul Hermitage Capital Management Ltd, William Brauder. În data de 29 noiembrie, Procuratura Generală a Federaţiei Ruse a anunţat că Brauder şi Magnitski sunt acuzaţi de sustragerea de la plata unor impozite în valoare de 522 milioane de ruble.

Amnesty International a calificat procesul împotriva lui Magnitski 'o încercare de a distrage atenţia de la cei care au comis infracţiunile dezvăluite de acesta'. 'Intenţia autorităţilor ruse de a continua ancheta penală împotriva lui Serghei Magnitski constituie o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia chiar şi după moarte, mai ales a dreptului de a se apăra personal', a scris într-o declaraţie specială John Dalhuisen, director pentru problemele Europei şi Asiei Centrale.

Potrivit cotidianului Le Figaro, procesul postmortem la adresa lui Magnitski va acutiza şi mai mult relaţiile ruso-americane. Casa Albă a luat decizia de a se retrage din grupul de lucru comun cu Rusia în problemele societăţii civile, grup creat în 2009, în momentul 'resetării'. Au intrat în impas şi negocierile cu privire la dezarmarea reciprocă.

Perseverând în intenţia de a judeca un om la trei ani după decesul lui, deces care în opinia organizaţiilor occidentale de apărare a drepturilor omului trebuie pus pe seama autorităţilor ruse, Moscova lansează un avertisment SUA şi câtorva ţări europene care intenţionează să implementeze restricţii legate de vize faţă de înalţi funcţionari ruşi, subliniază cotidianul francez menţionat.

'Kremlinul ar putea foarte bine să-i extrădeze pe jurnaliştii americani şi să blocheze tranzitul de încărcături spre Afganistan, însă, la fel ca preşedintele american Barack Obama, puterea rusă nu doreşte revenirea la războiul rece şi vrea să menţină relaţiile comerciale. De aceea, Moscovei nu-i rămâne altceva de făcut decât să utilizeze metode care par absurde şi care contravin unei gândiri sănătoase', subliniază Lidia Şevţova, expertă a Centrului Carnegie, citată de Le Figaro.