Kremlinul caută cuvinte mai dure: Concepţia de politică externă ar putea fi modificată (Kommersant)

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a făcut miercuri, în cadrul unei ample conferinţe de presă, bilanţul pe anul trecut al diplomaţiei ruse şi a vorbit despre noua redactare a 'Concepţiei de politică externă', care ar urma să fie dată publicităţii imediat ce va fi semnată de preşedintele Vladimir Putin. Între timp, şeful statului rus nu a avizat încă documentul elaborat de Ministerul de Externe. Potrivit cotidianului Kommersant, Putin ar dori înăsprirea mai multor puncte din document.

Proiectul noii redactări a 'Concepţiei de politică externă' a fost trimis către Administraţia prezidenţială la sfârşitul lui noiembrie anul trecut. Se aştepta ca până la sfârşitul anului noua concepţie să fie adoptată şi dată publicităţii. Însă, miercurea aceasta Serghei Lavrov a explicat: documentul 'mai este încă analizat de Administraţia preşedintelui'.

Potrivit cotidianului rus Kommersant, concepţia de politică externă în noua sa redactare se află pe masa de lucru a lui Vladimir Putin, însă deocamdată nu a fost aprobată. După cum explică surse de informaţie de la Kremlin, acest lucru are legătură cu 'atenţia sporită a preşedintelui faţă de principalul document de politică externă'. 'Nu se poate exclude că o serie de puncte vor trebui înăsprite, deoarece, de exemplu, lupta împotriva amestecului în treburile interne ale Rusiei trebuie plasată la alt nivel', a declarat interlocutorul cotidianului menţionat.

Secretarul de presă al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a confirmat pentru Kommersant că 'documentul se află la şeful statului'. 'Este necesar timp pentru luarea unei decizii privind semnarea lui', a explicat Peskov, neexcluzând posibilitatea ca Putin să iniţieze corective la noua concepţie.

În opinia experţilor de la Moscova, poziţia preşedintelui ar putea fi influenţată de ultimele evenimente din relaţia cu Washingtonul, în primul rând de adoptarea în SUA a 'Legii Magnitski'. Miercuri acest lucru a fost confirmat indirect şi de Lavrov. 'La factorul iritant sub forma sistemului antirachetă s-a adăugat unul nou - 'Legea Magnitski', când a fost utilizată în mod cinic o tragedie umană 'pentru a pedepsi Rusia şi a se amesteca într-un proces de care se ocupă justiţia noastră şi care nu a fost încă încheiat. Parlamentarii americani şi-au asumat rolul de judecători în probleme care se referă la probleme ale politicii noastre interne', a declarat Lavrov.

Referindu-se la măsurile de răspuns ale Moscovei, la aşa-zia lege anti-Magnitski, Lavrov a subliniat că autorităţile Federaţiei Ruse 'trebuiau să reacţioneze'. 'Nu aveam de ales. Am fost obligaţi să acţionăm astfel, deoarece există anumite legi în relaţiile dintre state şi astfel de acţiuni nu pot fi lăsate fără replică', a explicat diplomatul. Lavrov a atenţionat că Moscova va continua să contracareze ferm 'încercările unora de a se amesteca în treburile interne ale Rusiei şi de a-i da lecţii, cu atât mai mult cu cât 'lectorii' înşişi nu sunt ireproşabili din acest punct de vedere'. 'Sperăm că noua Administraţie înfiinţată de Barack Obama va trage concluziile necesare din această tristă experienţă şi se va comporta cum am convenit: pe bază de respect şi avantaje reciproce, de egalitate în drepturi şi fără încercări de a se amesteca în treburile interne ale celuilalt', a conchis şeful diplomaţiei ruse.

Potrivit analistului rus Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, cuvintele dure ale lui Lavrov la adresa SUA 'ilustrează noua doctrină de politică externă a lui Putin'. 'Fiecare mandat prezidenţial al lui Putin aduce o politică externă nouă. Spre deosebire de primele două mandate ale lui Putin, actuala politică are un accent politic extern mult mai puternic. În relaţia cu Occidentul, noua politică externă a Rusiei devine mai izolaţionistă', este de părere Trenin.

De altfel, Trenin consideră că tendinţa de înăsprire a cursului în relaţiile cu Washingtonul s-a făcut remarcată şi înainte de adoptarea 'Legii Magnitski'. 'Printre alţi factori, acest lucru a fost legat de o nouă dezamăgire a lui Putin în SUA şi Occident în general', explică analistul. Miza pe Dmitri Medvedev pe care a încercat să o facă Occidentul a fost interpretată de Kremlin ca o încercare de amestec în treburile interne. 'Atunci când după alegeri Putin se afla în Piaţa Manejnaia şi declara, cu lacrimi în ochi, 'Am învins', aceasta era o replică nu doar la adresa opoziţiei interne din Rusia, ci şi la adresa celor consideraţi sponsorii şi protectorii acesteia de peste ocean', a subliniat Trenin.

În ceea ce priveşte adoptarea de către congresmenii americani a 'Legii Magnitski', aceasta a fost, potrivit lui Trenin, 'ultima picătură', care l-a convins pe Putin de necesitatea de a amplifica 'suveranizarea' politicii externe a Moscovei. Expertul opinează că întârzierea înregistrată în adoptarea noii redacţii a Concepţiei de politică externă 'are probabil legătură cu faptul că la Kremlin varianta propusă de MAE a fost considerată prea blândă, fără a oglindi ultimele tendinţe, şi a fost retrimisă spre prelucrare, pentru a amplifica tocmai această componentă'.