Primul studiu care explică de ce unii oameni nu fac COVID-19

Chiar şi atunci când au fost expuse la virusul SARS-CoV-2 pe cale intranazală, persoanele cu răspunsuri imunitare mai rapide sau mai subtile nu au fost infectate.

Cercetătorii au descoperit de ce unele persoane rămân neinfectate de virusul bolii COVID-19, chiar şi după ce cavităţile lor nazale sunt expuse la acesta.

Potrivit unui studiu recent, aceste persoane au răspunsuri imunitare mai rapide şi mai subtile decât cele care dezvoltă COVID-19 simptomatic.

"Aceste descoperiri aruncă o nouă lumină asupra evenimentelor timpurii cruciale care fie permit virusului să se instaleze, fie îl elimină rapid înainte de apariţia simptomelor", a declarat în comunicat Dr. Marko Nikolic, autor principal al studiului şi consultant onorific în medicină respiratorie la University College London.

Studiul, publicat miercuri în revista Nature, a fost realizat de cercetători din Marea Britanie şi Olanda. Este primul studiu în care participanţii au fost expuşi în mod deliberat la SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19.

Cercetătorii au recrutat pentru studiu 16 participanţi tineri, sănătoşi, sub 30 de ani. Niciunul nu avea comorbidităţi şi niciunul nu fusese infectat anterior cu COVID-19 sau vaccinat.

Înainte de evaluarea colegială a studiului, un preprint al acestuia a fost pus la dispoziţie online în aprilie 2023.

3 răspunsuri imune diferite

Cele 16 persoane expuse la virus au răspuns diferit şi au fost grupate în consecinţă.

Primul grup conţinea şase persoane simptomatice. Autorii studiului le-au clasificat ca având infecţii susţinute.

Persoanele din al doilea grup erau asimptomatice, dar au fost totuşi testate pozitiv pentru COVID-19 cu testele PCR. Aceşti participanţi au fost clasificaţi ca având infecţii tranzitorii.

Al treilea grup cuprindea persoane asimptomatice şi au primit în mod continuu rezultate negative la testele PCR pentru COVID-19. Autorii au confirmat că aceşti participanţi au fost infectaţi, dar şi-au eliminat infecţiile atât de rapid încât infecţiile au fost denumite "abortive".

Al doilea şi al treilea grup, care au avut COVID-19 asimptomatic, au avut răspunsuri imunitare mai rapide sau mai subtile, potrivit autorilor.

În prima zi, autorii studiului au detectat celule imune care au migrat spre nas - locul infecţiei - în grupurile asimptomatice.

Cu toate acestea, persoanele care au fost testate negativ pentru COVID-19 au recrutat mai puţine tipuri de celule imune, în timp ce grupul COVID-19-pozitiv a recrutat toate tipurile de celule imune.

Persoanele simptomatice cu infecţii susţinute cu COVID-19 au avut răspunsuri imune mai lente şi mai sistematice. Aceşti participanţi aveau toate tipurile de celule imune care intrau în nas în ziua 5, mai degrabă decât în ziua 1.

Factori genetici

Persoanele cu o expresie ridicată a unor gene specifice, cum ar fi HLA-DQA2, "sunt mai bune la prevenirea apariţiei unei infecţii virale susţinute", au scris autorii.

Alte studii au arătat că o activitate crescută a HLA-DQA2 în sânge este asociată cu o evoluţie mai uşoară a COVID-19.

HLA-DQA2 este una dintre numeroasele gene ale antigenului leucocitar uman (HLA). Genele HLA produc proteine afişate pe suprafaţa celulară. Atunci când agenţii patogeni infectează celulele, proteinele HLA semnalează celulelor imunitare că au fost infectate.

Autorii au declarat că datele lor confirmă faptul că activitatea HLA-DQA2 protejează împotriva producerii ulterioare a virusului SARS-CoV-2 în celulele infectate.

Persoanele simptomatice au avut răspunsuri sistematice

Doar persoanele cu COVID-19 simptomatice au prezentat răspunsuri sistematice la interferon. Interferonii sunt mesageri ai sistemului imunitar care ajută la reducerea sau agravarea activităţilor imunitare şi inflamatorii.

Autorii au fost surprinşi să constate că interferonii din sânge au fost activaţi înaintea celor de la locul infecţiei. Activitatea interferonilor din sânge a atins punctul maxim în ziua 3 a infecţiei; cu toate acestea, activitatea interferonilor la locul infecţiei - nasul - nu a fost detectată până în ziua 5.

În comunicatul de presă, autorii au declarat că răspunsurile imune lente la nivelul nasului ar fi putut permite infecţiei să se stabilească rapid.

Persoanele asimptomatice nu au avut reacţii sistemice de interferon şi rareori au avut celule infectate.

În mod nesurprinzator, "celulele infectate au fost găsite aproape exclusiv" în cavităţile nazale ale persoanelor simptomatice, au scris autorii. Celulele care căptuşesc cavităţile nazale ale participanţilor încep să producă virusul SARS-CoV-2, contribuind la creşterea încărcăturii virale.

"Acum avem o înţelegere mult mai bună a întregii game de răspunsuri imune, ceea ce ar putea oferi o bază pentru dezvoltarea unor potenţiale tratamente şi vaccinuri care să imite aceste răspunsuri naturale de protecţie", a declarat Dr. Nikolic.