Primul raport al CE privind mecanismul de alertă: Italia, Spania, Cipru şi Ungaria în vizor, România nemenţionată

Comisia Europeană (CE) se pregăteşte să lanseze un semnal de alarmă în primul său raport privind mecanismul de alertă instituit pentru a măsura starea de sănătate a economiilor din ţările UE şi, dacă este necesar, pentru a interveni preventiv pentru a evita o repetare a unor cazuri cum este cel al Greciei. Dacă Italia, Spania, Cipru şi Ungaria formează grupul ţărilor care stau cel mai rău, raportul nu ia în considerare ţările din centrul programelor de asistenţă (Grecia, Portugalia, Irlanda şi România), scrie La Repubblica în ediţia de duminică.

Documentul va fi prezentat de comisarul european pentru afaceri monetare şi economice, Olli Rehn, marţi, la Strasbourg, la sediul Parlamentului European (PE), unde miercuri, premierul italian Mario Monti va vorbi în faţa legislativului reunit în sesiune plenară. El se bazează pe evaluarea a zece indicatori economici, care, în multe cazuri - ca de exemplu pentru costul forţei de muncă - fotografiază realitatea din ultimii ani. Astfel, în raport se evidenţiază că prima aplicare a acestei noi proceduri a trebuit să ia în considerare toate dezechilibrele acumulate anterior.

Italia, Spania, Cipru şi Ungaria sunt cele patru ţări ale UE care au dezechilibre economice majore şi în care este mai urgent să se intervină pentru a corecta situaţia. Acesta este semnalul de alarmă pe care CE, cu excepţia unor modificări de ultimă oră, se pregăteşte să-l lanseze în primul sau raport privind mecanismul de alertă.

Franţa, Belgia, Marea Britanie, Slovenia şi Bulgaria sunt puse sub observaţie, în timp ce pentru Danemarca, Finlanda şi Suedia, evaluarea rămâne încă în suspensie, precizează la Repubblica. Raportul, care nu ia în considerare ţările din centrul programelor de asistenţă (Grecia, Portugalia, Irlanda şi România), potrivit cotidianului, va fi unul dintre elementele de bază pe care se va fundamenta exerciţiul de definire şi coordonare a măsurilor de politică economică pe care fiecare ţară din UE va trebui să le pună în şantier pentru anul 2013.

Documentul va trebui să ajungă pe masa apropiatului Consiliu al Miniştrilor Economiei şi Finanţelor (Ecofin). La Repubblica subliniază că luni începe o săptămână crucială pentru viitorul UE. Miercuri se va reuni Eurogrupul pentru a decide ce este de făcut cu privire la cazul Greciei. Este un subiect asupra căruia vrea să-şi spună părerea şi PE care, în timpul sesiunii plenare le va cere liderilor celor 27 iniţiative mai curajoase pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă, în special pentru tineri, şi va vota o rezoluţie în favoarea lansării de eurobonduri.

Pentru Italia, principalele problematici identificate nu sunt o noutate absolută: un nivel al datoriei publice prea mare, deşi se recunoaşte că gradul de îndatorare a persoanelor fizice este relativ scăzut, şi o competitivitate care, cu începere de la jumătatea anilor '90 s-a redus treptat, aşa cum s-a întâmplat cu productivitatea.

Pe aceste fronturi, noul guvern a iniţiat deja măsuri corective, stimulate ulterior de evaluările venite de la Bruxelles. Între timp, în cadrul noilor reguli - aşa-numitul ''six pack'' (un pachet de şase legi privind stabilizarea monedei euro, n.red) - care a intrat în vigoare în decembrie 2011, ca răspuns la criza datoriei suverane, prin întărirea supravegherii privind starea finanţelor publice şi o mai mare coordonare a politicilor economice, CE a pus negru pe alb lista ţărilor celor mai expuse la riscurile legate de existenţa unor dezechilibre macro-economice.