Prevalenţa fumătorilor în România este de 27%. Restul de nefumători devin fumători pasivi (video)

Legea care prevede interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, la locurile de joacă pentru copii, în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului va intra în vigoare în 17 februarie 2016.

Astfel, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta şi reprezentanţii celor peste 250 de organizaţii membre ale Coaliţiei România Respiră, s-au reunit marţi 16 februarie în cadrul unui eveniment de presă ce a marcat adoptarea legii nr. 15/2016, de modificare a legii 349/2002 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, prin recunoaşterea contribuţiilor semnificative în acest demers.

În cadrul evenimentului, Administraţia Prezidenţială a trimis un mesaj prin consilierul de stat Dr. Diana Păun, care a oferit contextul statistic - furnizând date privind sănătatea publică în România.

Potrivit datelor statistice, prevalenţa fumătorilor în România este de 27%, iar restul de nefumători sunt expuşi permanent şi devin fumători pasivi atât la locul de muncă cât şi în spaţiile publice şi acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătăţii (Studiul GATS 2011).

Din totalul celor 42024 români care au murit din cauza fumului de tutun, 13,7% au murit datorită fumatului pasiv. Astfel, România pierde 5700 de oameni în fiecare an din cauza fumatului pasiv (15 persoane în fiecare zi!)

Prin comparaţie, în anul 2014 au murit în accidente rutiere grave 1819 români, adică de 3 ori mai mulţi români mor din cauza fumatului pasiv decât din cauza accidentelor rutiere.

Deşi numărul celor care au murit nevinovaţi din cauza fumatului pasiv a fost în 2010 de 2,4 ori mai mare decât al celor care şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere, autorităţile nu au luat nici o măsură care să îi protejeze pe nefumători de efectele fumului de tutun produs de fumători, aşa cum au adoptat măsuri ferme în domeniul rutier.

Românii sunt cei mai mari fumători pasivi dintre cetăţenii europeni: doar 38% raportează că niciodată sau aproape niciodată nu sunt expuşi la fum de tutun la locul de muncă, faţă de media europeană de 72%, deşi de 7 ani legea permite fumatul la locul de muncă doar în camere special amenajate, separate şi izolate. Aceasta este cea mai bună dovadă a faptului că "soluţia" acceptării unor spaţii pentru fumat În interiorul clădirilor- nu funcţionează nici în România, aşa cum nu a funcţionat în nici o ţară.

De asemenea, în spaţiile de relaxare se fumează nestingherit în continuare, deşi ar trebui să existe spaţii special amenajate pentru fumat: 33%, respectiv 54% dintre cetăţenii adulţi afirmau în 2012 că se fuma în restaurante, respectiv baruri.

Impactul cel mai semnificativ al expunerii la fumat în România este vizibil la tânăra generaţie. Conform Global Youth Tobacco Survey 2013, România (cel mai recent studiu disponibil cu privire la tineri), aproape 50% dintre tineri susţin că au început să fumeze înainte de împlinirea vârstei de 12 ani. În ceea ce priveşte fumatul pasiv, 35,5% dintre tineri sunt expuşi acasă, 40% în spaţiile publice închise (şcoală,club, restaurant, centru comercial) iar 44,6% în spaţiile publice deschise (parc, plajă, locuri de joacă, piscine). 50,9% dintre copii susţin că şi-au văzut profesorii fumând în şcoală sau în curtea şcolii .Acelaşi studiu arată un nivel înalt de sprijin al tinerilor pentru interzicerea fumatului: 77,9% ar susţine o astfel de măsură, în timp ce 66,1% ar fi de acord cu interzicerea fumatului şi în spaţiile publice deschise.

Peste 70% din populaţia României susţine măsura interzicerii fumatului în spaţii publice închise, declarându-se în favoarea ei încă din anul 2011.

Unul dintre studiile recente în acest sens (martie-aprilie 2015), realizat de React România în parteneriat cu Centrul de Marketing şi Prognoză Socială, arată un sprijin de 84% pentru interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, în timp ce 1 din 3 persoane au declarat că erau expuse fumatului pasiv la serviciu sau acasă. De asemenea, există o susţinere foarte amplă pentru interzicerea fumatului la locurile de joacă pentru copii, atât închise cât şi deschise. Cu toate acestea, studiul a arătat nivelul scăzut de acceptare a interzicerii fumatului în spaţiile de relaxare (baruri, cluburi) din partea categoriei de vârstă 18-25 de ani (în jur de 30%).

Ultimul studiu disponibil este cel realizat de IRES în luna ianuarie 2016, imediat după adoptarea legii de către Camera Deputaţilor. Potrivit studiului, 93% dintre participanţi au auzit despre legea care interzice fumatul în spaţiile publice din România. Procentul celor care sunt informaţi cu privire la această lege, conform declaraţiilor lor, creşte direct proporţional cu vârsta respondenţilor şi cu nivelul lor de educaţie. 79% dintre intervievaţi au o părere bună sau foarte bună despre această lege şi doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă faţă de legea privind interzicerea fumatului în spaţiile publice. Iniţiativa legislativă este susţinută de trei sferturi dintre respondenţi şi 10% dintre ei au declarat că sunt împotriva acestei iniţiative legislative.