Rusia se confruntă cu o penurie de forţă de muncă
Confruntată cu pierderi grele pe frontul ucrainean şi cu un val de pensionări, Rusia lui Vladimir Putin se străduieşte să găsească suficienţi lucrători pentru a menţine funcţionarea economiei sale de război, informează Le Monde. Companiile ruseşti vor avea nevoie să angajeze echivalentul a două milioane de lucrători pe an în următorii cinci ani, pentru a acoperi atât posturile nou create, cât şi locurile rămase vacante în urma pensionărilor.
„Până în 2030, va trebui să integrăm 10,9 milioane de persoane în economie. Aproximativ 800.000 de locuri de muncă noi vor fi create, iar aproximativ 10,1 milioane de persoane vor atinge vârstă de pensionare”, a declarat ministrul muncii, Anton Kotiakov, luni, 14 iulie, în timpul unei întâlniri cu preşedintele Putin dedicată provocărilor demografice.
Ministrul nu a precizat cum intenţionează să facă faţă cererii tot mai mari de forţă de muncă – o problemă devenită acută în toate sectoarele economiei, aşa cum reiese din rapoartele recente ale Băncii Centrale şi din rata actuală a şomajului, aflată la cel mai scăzut nivel (2,2%).
Această criză a forţei de muncă s-a agravat după invazia Ucrainei, întrucât aproximativ 700.000 de bărbaţi – în principal soldaţi contractaţi – se află în prezent pe front. Mulţi ruşi, atraşi de promisiunea unor salarii mult peste medie, au semnat contracte cu armata pentru a lupta sau pentru a lucra în industria de armament. Statul îşi plăteşte recruţii generos, eclipsând sectorul civil, care suferă de lipsă cronică de personal.
Recunoaşterea unui eşec pentru Kremlin
Această penurie nu este o problemă nouă: Rusia înregistrează o scădere a populaţiei apte de muncă de aproape 20 de ani. Potrivit Rosstat, agenţia federală de statistică, forţa de muncă s-a redus cu 5,8 milioane de persoane între 2007 şi 2021. Invazia Ucrainei nu a făcut decât să accelereze această tendinţă. În primăvara anului 2024, Rusiei îi lipseau 1,86 milioane de lucrători, conform calculelor Rosstat, bazate pe cererile depuse de companii la centrele de ocupare a forţei de muncă.
Pentru a acoperi acest deficit, 47.000 de lucrători străini – în principal din China, India, Turcia şi Serbia – au fost angajaţi în sectorul industrial în 2024, potrivit Ministerului Muncii. Eforturile de recrutare vor continua, în special în India, descrisă drept un „partener natural” în acest domeniu de către Andrei Komarov, membru al Uniunii Ruse a Industriaşilor şi Antreprenorilor. Komarov şi-a exprimat recent sprijinul pentru formarea lucrătorilor străini în funcţie de nevoile pieţei.
Şi timpul presează, în condiţiile în care declinul demografic se accelerează, aşa cum arată statisticile publicate de Rosstat în aprilie. În 2024, numărul deceselor l-a depăşit pe cel al naşterilor: 1,82 milioane de decese faţă de 1,22 milioane de nou-născuţi, fără a include pierderile militare din Ucraina, pe care autorităţile au refuzat să le facă publice. În ianuarie şi februarie ale acestui an au fost înregistrate 195.432 de naşteri, o scădere de 3% faţă de 2024. La nivel naţional, decesele depăşesc naşterile în proporţie de 1,6 la 1, iar în unele regiuni decalajul este şi mai mare. În Kaluga şi Ivanovo, raportul este de 2 la 1, iar în Vladimir şi Belgorod, de 3 la 1.
Aceste statistici echivalează cu o recunoaştere a eşecului pentru Kremlin, care vede rata natalităţii scăzând inexorabil, în ciuda politicilor pro-natalitate, a eforturilor de reducere a avorturilor şi a promovării „valorilor familiei tradiţionale”. Din martie, se plăteşte un bonus echivalent cu 1.000 de euro fiecărei eleve minore care dă naştere unui copil. Cu câteva luni înainte, a fost adoptată o lege care interzice „promovarea unui stil de viaţă fără copii,” prevăzând o amendă de până la cinci milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 55.000 de euro.
Creşterea vârstei de pensionare
Deşi rata fertilităţii femeilor din Rusia (1,4 copii în 2022) este apropiată de media europeană (1,38), mortalitatea excesivă în rândul bărbaţilor joacă un rol major în deteriorarea perspectivelor demografice ale ţării. Oficial, speranţa de viaţă a bărbaţilor era de 68 de ani în 2023 – cu 12 ani mai puţin decât cea a femeilor. Ţinând cont de pierderile din Ucraina – 100.000 de morţi din ianuarie, potrivit secretarului de stat american Marco Rubio – mortalitatea masculină excesivă nu poate decât să se agraveze. În acest ritm, populaţia ţării, potrivit Rosstat, ar putea scădea la 138,8 milioane (de la 144 de milioane în prezent) până în 2046, sau chiar la 130 de milioane într-un scenariu mai pesimist – echivalentul populaţiei Imperiului Rus din 1897.
Dacă nu se va face nimic pentru a contracara acest declin, va fi necesară creşterea vârstei de pensionare la 80 de ani, presupunând că speranţa de viaţă o va permite, potrivit unei analize publicate în mai de Centrul Rus de Cercetare a Opiniei Publice. Câteva zile mai târziu, demograful independent Alexei Raksa, care a participat la studiu, a fost inclus pe lista „agenţilor străini” pe care Kremlinul o actualizează săptămânal.
Problema declinului demografic este acum sub o atenţie sporită din partea autorităţilor, care au ales să cenzureze Rosstat. În cel mai recent raport socio-economic, datat mai, au dispărut datele demografice privind decesele, naşterile, căsătoriile, divorţurile şi migraţiile populaţiei. Cifrele, anterior accesibile publicului, nu au mai fost actualizate din martie şi nu vor mai fi publicate în viitor decât cu autorizaţie specială.
