Preşedintele Morsi obţine capital politic din rolul său de negociator în Gaza

Preşedintele egiptean, Mohamed Morsi, nu a vrut să lase ca popularitatea obţinută după medierea cu succes a conflictului din Gaza să se irosească. Nici nu trecuseră 24 de ore de la anunţarea încetării focului între Hamas şi Israel, că Morsi promulgase deja dispoziţii cu valoare constituţională cei îi sporesc prerogativele şi care îl plasează deasupra justiţiei, o decizie pe care criticii săi au considerat-o 'dictatorială'. Prin acest decret, el acaparează puterea executivă şi cea legislativă şi se blindează în faţa celei judiciare, notează vineri ziarul ABC.

Potrivit noului document, toate deciziile luate până acum sau pe care le va lua Morsi pe viitor sunt 'lipsite de apel în faţa oricărei metode sau organ' până la intrarea în vigoare a viitoarei Constituţii. Preşedintele reuşeşte astfel să dezactiveze singura opoziţie care, până acum, putea să-i lege mâinile, justiţia. Decretul acordă pe de altă parte imunitate şi altor două organe dominate de islamişti: Adunarea Constituantă şi Consiliul Shura (camera superioară), care nu vor putea fi dizolvate de justiţie. Ambele se află în centrul atenţiei mai multor tribunale pentru denunţuri care cer dizolvarea lor. Morsi a dat răgaz două luni Adunării pentru a termina de redactat Constituţia, în prezent blocată de abandonul a numeroşi membri, în semn de protest faţă de tentativele islamiştilor de a domina organul legiuitor.

Preşedintele Mursi l-a demis şi pe unul din marii săi duşmani, procurorul general Abdel Meguid Mahmud, pe care l-a înlocuit cu Talat Ibrahim, şi a dispus repetarea investigaţiilor şi a proceselor împotriva celor implicaţi în moartea unor manifestanţi. Reacţiile la decretul lui Morsi au fost rapide şi tranşante. Laureatul premiului Nobel pentru Pace, Mohamed el Baradei, fondator al Partidului Constituţiei, a asigurat că Morsi 'a uzurpat toate puterile statului şi s-a autodesemnat noul faraon' al Egiptului, ceea ce ar putea avea 'consecinţe nefaste'. Potrivit directorului din ţară al Human Rights Watch, Heba Morayef, 'Egiptul are nevoie de o reforma judiciară, însă procurorul general este un vestigiu al lui Mubarak, iar acordarea preşedintelui de puteri absolute, sau de imunitate, nu este calea cea mai nimerită pentru a face acest lucru'.

Coinciderea negocierilor desfăşurate cu succes de Morsi pentru a obţine încetarea focului dintre Israel şi Hamas cu anunţarea decretului constituţional care îi amplifică puterile nu pare o întâmplare. SUA şi ONU au elogiat în ultimele zile moderaţia de care a dat dovadă Egiptul şi rolul său important în medierea conflictului. 'Criza a sporit credibilitatea lui Morsi pe plan extern şi capitalul său politic în Egipt', potrivit analistul politic Gamal Abdel Gawad. Rolul Egiptului nu este nou, fiind de mulţi ani o putere mediatoare în conflictul arabo-israelian. Spre deosebire de predecesorul său, Hosni Mubarak, apropierea noilor lideri egipteni de Hamas 'a făcut să dispară neîncrederea manifestată anterior de palestinieni' şi care a permis o negociere mai fluidă şi mai rapidă', este de părere şi Mustafa Kemal al Sayed, profesor de ştiinţe politice.

'Israelul poate menţine unele reticenţe, dar nu are încotro şi trebuie să negocieze cu ajutorul Egiptul', spune profesorul. Situaţia politică şi economică a Egiptului nu-i permite deocamdată lui Morsi să joace un rol mai mare decât cel de mediator. 'Va trebui să vedem pe viitor dacă nu va încerca să meargă mai departe şi să pretindă asumarea unui leadership, ori să dorească să se implice direct sau indirect în conflict', prognozează Abdel Gawad.