Preşedintele chinez, căinţa germană şi Japonia

Cancelarul federal Angela Merkel nu se va preta la jocurile Chinei, care ar dori să folosească vizita preşedintelui său Xi Jinping, aşteptat vineri în Germania, pentru a da o lecţie Japoniei, scrie cotidianul francez Le Figaro.

În timp ce relaţiile dintre Beijing şi Tokio s-au tensionat în mod brutal pe marginea crimelor de război comise de Imperiul Japoniei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, preşedintele chinez ar dori ca Angela Merkel să-l acompanieze la locurile de comemorare. Xi Jinping crede că a găsit tribuna ideală pentru a lăuda căinţa Germaniei, dar şi pentru a sublinia întârzierile Japoniei în acest sens. De mai multe luni, China nu încetează să declare că şi-ar dori ca Japonia să-şi recunoască vinovăţia şi să se căiască pentru suferinţele provocate în timpul brutalei invazii militare în China, din 1937.

Beijingul afirmă că trupele nipone au ucis în timpul acelui conflict circa 300.000 de oameni, în timp ce un tribunal aliat a estimat la aproximativ 142.000 numărul de morţi. Deja aflată într-un punct culminant din cauza unui conflict teritorial din jurul unor insule din Marea Chinei, tensiunea a urcat cu încă o treaptă în decembrie, după vizita premierului nipon Shinzo Abe la un sanctuar controversat.

China a calificat acest gen de iniţiativă ca fiind 'destabilizatoare pentru pacea regională şi reprezentând o gravă ameninţare la adresa păcii întregii omeniri'. În data de 26 decembrie, Shinzo Abe, cunoscut pentru poziţiile sale naţionaliste tranşante, a declanşat furia Beijingului, dar şi a Seulului, după ce s-a dus la Yasukuni, unde se află un memorial pentru soldaţii morţi ai Japoniei, dar şi rămăşiţele pământeşti ale 14 criminali de război condamnaţi după 1945. Autorităţile nipone şi-au exprimat public, în repetate rânduri, regretul pentru crimele comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, derapajele repetate ale unor conservatori au pus sub semnul îndoielii sinceritatea acestor regrete.

Pentru a pune cât mai mult în evidenţă căinţa germană, televiziunea de stat a Chinei a difuzat recent un documentar despre îngenuncherea cancelarului federal Willy Brandt la ghetoul din Varşovia în anul 1970. Potrivit mai multor experţi, campania Beijingului împotriva Japoniei vizează de asemenea să deturneze atenţia de la propriile sale ambiţii teritoriale, din ce în ce mai pronunţate în regiune, şi de la prezenţa sa militară crescândă în Marea Chinei.

În căutarea unei noi tribune, China dorea ca Xi Jinping să se poată exprima la Memorialul Holocaustului din centrul Berlinului, însoţit de Angela Merkel. Sau, în cel mai rău caz, la Neue Wache, un monument de pe bulevardul Unter den Linden ce comemorează victimele războiului şi tiraniei.

Cancelarul federal a respins aceste opţiuni, Germania refuzând să se lasă implicată într-o dispută între China şi Japonia. Germanii se simt cu adevărat jenaţi de asemenea probleme. Lor nu le place că Beijingul îi compară fără încetare cu Japonia şi că se evocă mereu războiul. Astfel, Berlinul a răspuns că preşedintele chinez ar putea să viziteze memorialele 'în timpul său liber'.

În iunie 2009, Barack Obama a reuşit să se facă însoţit la Buchenwald de Angela Merkel. Cancelarul federal avea multe să-şi ierte după ce i-a refuzat (pe atunci) candidatului Obama tribuna-simbol a războiului rece, poarta Brandebourg, pentru campania sa electorală din vara lui 2008. Merkel s-a simţit cu precădere umilită de faptul că Obama s-a dus la un fost lagăr de concentrare fără a face escală la Berlin, precizează Le Figaro.