Presa de la Chişinău avertizează asupra limitării libertăţii de expresie
Jurnal de Chişinău scrie marţi despre excluderea postului Jurnal TV din programele mai multor operatori de cablu, fără niciun avertisment prealabil. Comentatorii politici califică această acţiune drept un pas antidemocratic. 'Eliminarea acestui canal miroase urât şi ne aduce aminte că alegerile din 2014 pot să aibă loc nu chiar în conformitate cu standardele unei societăţi democratice', consideră analistul politic Oazu Nantoi.
Jurnal de Chişinău scrie şi despre 'enormităţile justiţiei moldoveneşti' în 2013. Ziarul se referă la două decizii judecătoreşti cu implicarea poliţiştilor. În cazul uneia, un bătrân a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru că a rănit un poliţist la o mână cu barda, provocându-i o leziune de gravitate medie. În acelaşi timp, fostul poliţist Ion Perju, care în aprilie 2009, potrivit imaginilor video efectuate de pe clădirea Guvernului se vede clar că îl loveşte pe Valeriu Boboc, tânărul care ulterior a decedat , a fost achitat.
'Atac necugetat asupra libertăţii de expresie', titrează şi Adevărul, referindu-se la decizia celor mai importanţi prestatori privaţi de servicii TV prin cablu care au scos din pachetul de bază câteva posturi de televiziune. Potrivit cotidianului, într-un an când se vor desfăşura alegerile parlamentare, măsura are şi o conotaţie electorală. 'Nu este greu de presupus că decizia a fost făcută prin presiune din partea unor grupuri de interese din arcul guvernamental, care sunt criticate zi de zi de către Jurnal TV', conchide Adevărul.
Ziarul se referă şi la modificarea legislativă care prevede plafonarea unor taxe locale, operată de Parlament. 'Modificările au avut efectul unei veritabile bombe pentru primăriile a zeci de oraşe, care s-au trezit peste noapte că pierd venituri de sute de milioane de lei şi vor trebui să-şi revadă din mers bugetele pentru 2014'. Edilii susţin că deputaţii au ignorat principiul autonomiei locale.
'Cine şi câţi vom fi după recensământul din 2014?' se întreabă editorialistul Constantin Tănase în Timpul. În aprilie 2014 în Republica Moldova se va desfăşura recensământul naţional, iar autorul aminteşte că ultimele două recensăminte în Moldova s-au organizat în anii 1989 (pe timpul URSS) şi 2004 (pe timpul guvernării comuniste). Rezultatele recensământului din 2004 au fost contestate nu numai de experţii interni, ci şi de cei externi, îndeosebi la capitolul naţionalitate şi limbă vorbită. 'Anume în urma acestui referendum, românii din R. Moldova au devenit... 'minoritate naţională', aminteşte autorul.
