Premierul Ungureanu: Palatul Regal, în starea în care se afla, era o rană cronică pe obrazul Capitalei

Miercuri, la evenimentul de marcare a finalizării lucrărilor de consolidare şi restaurare a clădirii corpului central al Muzeului Naţional de Artă al României, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a declarat că Palatul Regal, în starea în care se afla de atâţia ani, era o rană cronică pe obrazul Capitalei.

"Mă bucur să văd încheierea acestui proiect care a început în vremea ministeriatului domnului Iorgulescu şi mulţumesc, cu această ocazie, încă o dată, pentru îndrăzneala pe care a avut-o deschizând şantiere de restaurare în toată ţara. Acesta este doar un exemplu de lucru dus la bun sfârşit", a spus premierul Ungureanu, după ce a vizitat partea restaurată a MNAR.

El a precizat că finalizarea lucrărilor de restaurare de la muzeu este o dovadă că naţiunea română trăieşte prin cultura ei.

"Este nu doar un semn de optimism, este dovada că o naţiune trăieşte prin cultura ei. Şi pentru că acesta va fi, până la urmă, sloganul cu care vom merge şi la Festivalul de Teatru de la Sibiu - "Cultura face diferenţa!". Şi ceea ce înseamnă identitate pentru o naţiune se constituie în primul rând prin mândria ei culturală, prin patrimoniul pe care îl are şi în felul în care are grijă de patrimoniu. (...) Mă bucur că pot să fiu aici, ca prim vizitator, deocamdată, şi sunt convins că pe seama sprijinului pe care îl veţi avea, necondiţionat, din partea Guvernului, vom putea asista la inaugurarea completă a Muzeului Naţional de Artă, cu toate bogăţiile pe care până acum nu le-a mai văzut mai nimeni în ultimii 20 de ani, ascunse în tezaur şi abia - abia puse în valoare", a completat premierul.

La eveniment au fost prezenţi şi ministrul Culturii, Hunor Kelemen, şi vicepremierul Marko Bela. De asemenea, a fost prezent şi fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu.

Corpul central al Muzeului Naţional de Artă al României a fost inclus, în anul 2006, în proiectul "Reabilitarea monumentelor istorice din România", finanţat printr-un credit extern acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Proiectul a fost implementat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin Unitatea de Management a Proiectului, valoarea investiţiei fiind de 15.820.508 de euro, fără TVA.

Lucrările au început în august 2009, iar în afara celor de consolidare a clădirii au fost restaurate şi reamenajate spaţii reprezentative prin semnificaţia lor istorică - Sala Tronului, Salonul de ceai şi Sufrageria - spaţii ample de expunere muzeală, spaţii de cercetare şi restaurare a lucrărilor de artă, depozite pentru colecţiile de artă, spaţii pentru recepţii de nivel înalt. După finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare, specialiştii Muzeului Naţional de Artă al României vor începe amenajarea muzeală, astfel încât edificiul să fie redeschis publicului.

Clădirea Muzeului Naţional de Artă al României este parte componentă a fostului Palat Regal, clădit iniţial după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, între anii 1882 - 1885 şi refăcut, după distrugerea din 1927, între anii 1935 - 1937, după planurile arh. Nicolae Nenciulescu.