Poziţia lui Iohannis faţă de „lovitura de stat” din vara lui 2012

Prezidenţiabilul ACL Klaus Iohannis a comentat luni seară, la postul B1 TV, controversatele evenimente din vara anului 2012 care au dus la a doua suspendarea a preşedintelui Traian Băsescu.

„Nu am fost în nicio tabără politică, în 2012 am fost independent politic. În 2012 am fost un observator independent faţă de ceea ce s-a întâmplat, deoarece nu am fost nici în USL, nici asociat USL, nici în partea pro-Băsescu. Ceea ce am făcut eu, a fost să incerc să interpretez lucrurile care s-au întâmplat pentru că nu am avut informaţii de timp insider. Ceea ce s-a întâmplat în 2012 în vară a fost la limita Constituţiei”, a declarat Klaus Iohannis.

În 2012, când Iohannis era preşedinte al Forumului Democrat German, deputatul minorităţii germane, Ovidiu Ganţ, a votat, cu acordul lui Iohannis, pentru suspendarea lui Traian Băsescu, fiind de altfel şi lăudat de Victor Ponta după acest vot. (de altfel Ganţ a votat „pentru” şi în celebra „marţea neagră”).

„Toată acţiunea a fost la limita Constituţiei şi nu trebuie să confundăm fondul problemei cu forma. Să o luăm pe rând. Întreaga procedura a fost absolut inutilă şi prost inspirată, după părerea mea. Nu trebuia făcută nici suspendarea şi nici referendumul. Nu a avut nimeni ce câştiga de acolo. USL a pregătit-o foarte prost, a făcut nişte paşi care au fost extrem de rapizi şi prost pregătiţi. Iar fonul problemei, dacă se votează „pentru” sau „contra”, la momentul respectiv a fost discutată această chestiune în conducerea Formului German şi s-a hotărât ca domnul Ovidiu Ganţ să voteze pentru supendare. Aşa a fost opinia majoritară la momentul respectiv. Şi eu am fost de acord să voteze pentru supendare”, a precizat Iohannis.

Întrebat cum comentează faptul că partenerii României, oficialii de la Burxelles şi Washington, de la Berlin, au avut o atitudine extrem de critică vis-a-vis de evenimentele care aveau loc la noi în ţară, Iohannis a declarat:

„Eu înţeleg foarte bine de ce au făcut caz. Ei au fost foarte îngrijoraţi pe bună dreptate fiindcă nu au înţeles ce se întâmplă datorită vitezei cu care s-au derulat evenimentele, iar al doilea punct, poate şi mai important, orice se întâmplă doresc să fie informaţi partenerii şi să existe o cale previzibilă şi predictibilă, ori ce s-a întâmplat la noi atunci în acea fază a fost intrarea într-o vrie care nu fost absolut deloc de înţeles pentru partenerii noştri pentru că niciodată în altă parte nu s-a procedat cu asemenea viteză, cu demiteri de preşedinţi de cameră, cu schimbări, cu referendum. Înreaga procedură a fost foarte netransparenta pentru partenerii noştri”, a argumentat Iohannis.

Însă, juranlistul Dan Turturică i-a amintit că, la aproape 2 luni de zile de la izbucnirea scandalului, preşedintele Comisiei Europene i-a înmânat o listă cu lucruri care trebuie făcute premierului Victor Ponta, de unde reiese că nu doar viteza a fost problema, pentru că, dacă era vorba doar de o neînţelegere, trecerea timpului ar fi trebui să lămurească chestiunea şi nu mai era nevoie ca partenerii europeni şi americani să trimită lista respectivă pentru a remedia situaţia.

„Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestor chestiuni şi nu pot să susţin altceva decât a stabilit curtea. Şi ramân la aceeaşi părere - întreaga mişcare a fost inutila, prost gândită, prost transmisă, şi a lăsat o impresiae durabilă proastă pentru Râmnia. Acesta este lucrul care trebuie să ne îngrijoreze”, a susţinut Iohannis.

Întrebat dacă regretă acea indicaţie de vot dată deputatul minorităţii germane, Iohannis a replicat că discuţia „este post factum, nu pot să evalez sau să regret, sunt lucrui politice care s-au întâmplat...”

Comisia de la Veneţia, care a studiat în profunzime succesiunea deciziilor şi evenimentelor din vara lui 2012, a remarcat ulterior că Guvernul şi Parlamentul României au adoptat o serie de măsuri într-o succesiune rapidă, care au condus la demiterea din funcţie a Avocatului Poporului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, la limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, la modificări privind condiţiile legate de referendumul privind suspendarea Preşedintelui Republicii şi la suspendarea în sine a Preşedintelui.

În conzluie, Comisia de la Veneţia este de părere că aceste măsuri, luate atât individual cât şi în ansamblu, sunt problematice din punct de vedere al constituţionalităţii şi al statului de drept.

„Montajul din vara lui 2012 a fost un puci parlamentar/guvernamental (Atenţie!, şi Guvernul a avut o contribuţie semnificativă prin ordonanţele de urgenţă pe care le-a semnat). Comisia de la Veneţia îl infirmă, analizând toţi paşii procedurali. Pe de altă parte, a avut loc în cadrele constituţionale, de aici rezultând şi că actuala Constituţie permite, în circumstanţe asemănătoare, un puci de acest tip”, a remarcat fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu.

În opinia lui Lăzăroiu, este foarte dificil ca, în România, să te bazezi pe buna credinţă a actorilor politici şi să spui: „da, e o breşă în Constituţie, dar avem încredere că politicienii nu o vor folosi împotriva democraţiei şi statului de drept”.

„Curios mi se pare că, din 2012 încoace, niciun partid care a fost, să zicem, de partea bună a baricadei, nu a propus o limpezire a Constituţiei pentru a elimina breşa respectivă. Cu alte cuvinte, un montaj asemănător e posibil oricând. În loc să îşi trimită epistole unii altora, cred că ar fi mai productiv să avem de la liderii de dreapta o propunere pentru a limpezi actuala Constituţie şi a evita un derapaj de acest tip în viitor. Eu zic că, dacă te uiţi pe tot scenariul de atunci, veriga slabă e Avocatul Poporului, ca instituţie. Cred că aici merită umblat în Constituţie şi întărită stabilitatea Avocatului Poporului”, a subliniat acesta.