Ponta nu se dă bătut: vrea o nouă Roşia Montană la Rovina

"Ponta nu se dă bătut: vrea o nouă Roşia Montană la Rovina!", acuză Mining Watch România şi Campania Salvaţi Roşia Montană criticând Guvernul României pentru acordarea licenţei de exploatare a cuprului şi aurului pentru zăcământul Rovina.

"Strategia de transformare a Munţilor Apuseni într-o imensă carieră de suprafaţă avansează vertiginos prin licenţa primită de Carpathian Gold pentru acest perimetru. În acest fel, Guvernul Ponta permite demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieşit în stradă împotriva mineritului cu cianuri la Roşia Montană, în toamna anului 2013.", arată cele două organizaţii, într-un comunicat de presă postat pe site-ul Mining Watch.

Semantarii comunicatului, remis la scurtă vreme după ce în presă a apărut informaţia că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a dat licenţă de exploatare, pe 20 de ani, canadienilor de la Carpathian Gold, în zona Văii Rovinei, reamintesc că potrivit fostului director al Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea, "dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la "generarea a nu mai puţin de 2.900 de hectare de deşeuri".

Proiectul de pe Valea Rovinei propune exploatarea în imense cariere de suprafaţă a 120 tone de aur şi 100.000 de tone de cupru iar Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri, depăşind chiar şi proiectul Roşia Montană, mai arată organizaţiile de mediu.

În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, păşuni şi pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, însă în imediata vecinătate a satelor Rovina şi Merişor ce aparţin comunelor Criscior şi Bucureşci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roşia Montană şi la doar 7 km de Brad, oraş ce numără 13.900 de locuitori.

"Procedurile prin care Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) gestionează şi vinde zăcămintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul român cedează resursele minerale fiind în continuare considerate secret de serviciu. Agenţia Naţională de Resurse Minerale, emitenta licenţelor, este subordonată direct Guvernului, preşedintele instituţiei fiind numit printr-o decizie politică, a primului-ministrului.", scriu semantarii comunicatului, acuzând ANRM ca, şi în acest caz a acordat licenţa de exploatare pentru Rovina, unui operator privat, în totală lipsă de transparenţă.

Cele două asociaţii reamintesc faptul că Rovina devine primul proiect minier deţinut 100% de o companie privată, fără participarea statului român, toate acestea în condiţiile în care, la data prezentului comunicat, ANRM nu a publicat pe pagina proprie informaţii privind noua licenţă şi acestea nu se regăsesc nici în lista de anunţuri publice.

În opinia celor două organizaţii, ANRM se comportă "ca stat în stat, în pofida faptului că resursele minerale fac obiectul, potrivit Constituţiei, exclusiv al proprietăţii publice."

"Deosebit de grav este faptul că în etapa de eliberare şi atribuire a licenţelor miniere, populaţia locală este trecută în totalitate cu vederea. Majoritatea celor care vor fi afectaţi în mod direct de proiectul minier nu deţin nici măcar informaţii de bază despre proiect, cei mai mulţi neînţelegând ce înseamnă cariere de asemenea dimensiuni.", scriu semnatarii comunicatului.

“ANRM ar trebui să se comporte ca un administrator şi nu ca un proprietar al zăcămintelor. Mining Watch România condamnă această atitudine feudală a autorităţilor, de considerare a avutului public ca fiind proprietatea instituţiei ce administrează bogăţiile subsolului. Dincolo de suspiciunile de corupţie şi urmărire ilicită a a interesului personal (demonstrat în cazurile Roşia Montană şi Certej), se pune întrebarea critică: dacă totul este legal şi realizat în interesul public, de ce totul este secret?,” a comentat Tudor Brădăţan din partea reţelei Mining Watch România.

Titularul proiectului este Carpathian Gold (TSX:CPN), prin compania Samax România Limited, care la rândul ei deţine Samax România, societate cu răspundere limitată (SRL) înregistrată în Baia Mare. Carpathian Gold este companie minieră junior, care propune proiectele miniere Rovina (România) şi Riacho dos Machados Gold (Brazilia). Potrivit unui anunţ al companiei din iulie 2011, Barrick Gold (TSX:ABX), cea mai mare companie minieră din lume, cumpăra 9% din acţiunile Carpathian Gold contra sumei de 20 de milioane de dolari.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.