Cele mai importante resurse naturale din România

România oferă o serie de resurse naturale care au îmbogăţit economia ţării de-a lungul timpului şi ne-au dezvoltat ca societate. Indiferent cât de mult credem că ne aflăm în siguranţă în faţa daunelor provocate mediului, noi, oamenii, suntem dependenţi de ecosisteme, întrucât ele influenţează fiecare aspect al bunăstării noastre, inclusiv supravieţuirea. Trebuie înţeles faptul că resursele naturale pot fi epuizabile.

Atunci când vine vorba despre resurse naturale epuizabile, pot fi amintite două caracteristici: stocuri bine determinate, finite, respectiv arii geografice, locuri identificate. Printre cele mai importante resurse naturale epuizabile se numără: resursele energetice, respectiv petrolul, gazele naturale, cărbunii; resursele metalurgice feroase, de exemplu fierul; resursele metalurgice neferoase, precum aurul, argintul, aluminiul, magneziul, cuprul, zincul şi plumbul.

Resursele naturale epuizabile din România pot fi atât neregenerabile cât şi regenerabile. Cele neregenerabile se distrug prin consum iar pentru refacerea lor este necesară o perioadă de timp măsurată la scara geologică (milioane sau miliarde de ani). Din această categorie fac parte rezervele de cărbune, petrolul, minereurile de fier şi gazele naturale. Resursele epuizabile regenerabile sunt acelea care fac parte din biosferă, respectiv plante sau animale, care se pot reface în perioade de timp mult mai scurte.

De asemenea, atunci când vine vorba de resurse, şi mai ales de cele epuizabile, trebuie să facem referire şi la rezerve. Conceptul de rezervă se referă la stocuri cunoscute prin explorări. Volumul/stocul rezervelor depinde de cerere/preţuri, ştiinţă/tehnologie, modele anterioare de extracţie, deci are un caracter dinamic în timp. Rezerva poate fi considerată o parte din resursa potenţială.

Preţurile pot stimula sau înfrâna volumul extracţiei, iar progresul tehnologic conduce la intensificarea exploatărilor.

Care sunt cele mai importante resurse naturale din România?

Exploatarea şi utilizarea resurselor naturale epuizabile trebuie să se facă ţinându-se cont de faptul că şi generaţiile viitoare trebuie să beneficieze de ele, căci în situaţia epuizării resurselor neregenerabile acestea nu pot fi create/refăcute în timpuri istorice şi deci, exploatarea stocului cunoscut se reduce treptat până la cota “0”.

România se află pe locul 35 în top 40 mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur la băncile centrale, cu o rezervă de aur de 103,7 tone.

În ceea ce priveşte minereurile auro-argentifere din subsolurile României, la începutul anului 2011, acestea erau estimate la 760 de tone, potrivit Strategiei industriei miniere pentru perioada 2012-2035.

În România, cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb. După închiderea minelor de aur, înainte de aderarea României la UE, România nu a mai extras niciun gram de aur.

Potrivit experţilor România deţine următoarele resurse minerale disponibile şi aflate în exploatare:

1. Săruri haloide, în total, resurse de 33 de miliarde de tone. Activitatea de exploatare este realizată în totalitate de stat. Din acestea, avem opt zăcăminte de săruri de potasiu neexploatate cu rezerve de 51 de milioane de tone. În ceea ce priveşte sarea gemă, avem 23 de zăcăminte cu 12 milioane de tone posibil de exploatat.

Există zece licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate pentru zăcăminte cu rezerve de 2 miliarde de tone.

2. La capitolul minerale nemetalifere, activitatea de exploatare este în totalitate privată. Avem resurse de 224 milioane de tone, din care două substanţe cu pondere importantă: gipsul şi feldspatul.

- Resurse de gips: 32 zăcăminte de 200 milioane de tone, din care 20 de zăcăminte în exploatare, cu rezerve de 113 milioane de tone.

- Resurse feldspat: 15 zăcăminte de 23 milioane de tone, din care patru zăcăminte în exploatare, cu rezerve de 2 milioane de tone. Restul de 11 zăcăminte, cu rezerve de 20 milioane de tone, vor putea fi exploatate după reluarea şi aprofundarea cercetării geologice şi tehnico-miniere.

Există 25 de licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate.

3.Roci utile. Resurse: 10 miliarde tone şi 1,3 miliarde metri cubi. Este un grup alcătuit din 53 de substanţe. Posibil de exploatat 8 miliarde tone şi 1,2 miliarde metri cubi. Există 585 licenţe de concesiune pentru exploatare.

4. Roci ornamentale. 73 de zăcăminte, din care:

- Marmură: 25 zăcăminte cu 37 milioane metri cubi, din care rezervă exploatabilă de 15 milioane metri cubi în 16 zăcăminte;

- Calcar ornamental: 40 zăcăminte cu 58 milioane metri cubi, din care rezervă exploatabilă de 13 milioane metri cubi în 15 zăcăminte;

- Travertin: trei zăcăminte cu rezerve de un milion metri cubi;

- Granit ornamental: trei zăcăminte cu rezerve de un milion metri cubi;

- Gresie ornamentală: două zăcăminte cu rezerve de 0,37 milioane metri cubi.

5. În ceea ce priveşte zăcămintele cu substanţe minerale utile ce pot fi folosite în construcţii, activitatea de exploatare este în proporţie de peste 95% privată.

- Andezit industrial şi de construcţii: 87 zăcăminte cu 746 milioane tone, din care 42 zăcăminte în exploatare cu rezerve de 386 milioane tone, şi 45 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 225 milioane tone.

- Dacitul industrial şi de construcţii: 11 zăcăminte, din care opt perimetre în exploatare cu rezerve de 188 milioane tone şi trei zăcăminte neexploatate cu rezerve de 16 milioane tone.

- Calcarul industrial şi de construcţii: 118 zăcăminte, din care 61 perimetre în exploatare cu rezerve de 1,5 miliarde tone şi 57 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 1,85 miliarde tone.

- Nisip şi pietriş: 619 zăcăminte, din care 286 perimetre în exploatare cu rezerve de 354 milioane metri cubi şi 333 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 773 milioane metri cubi.

- Argilă: 150 zăcăminte, din care 49 în exploatare cu rezerve de 360 milioane tone şi 101 perimetre neexploatate cu rezerve de 651 milioane tone.

6. Roci bituminoase. Există resurse de 730 milioane tone. Sunt patru perimetre de nisip bituminos, de unde este posibil de exploatat 24 milioane tone. Din cele şapte perimetre de şist bituminos, este posibil de exploatat 706 milioane tone. În prezent, nu există zăcăminte în exploatare şi nu a fost negociată şi încheiată nicio licenţă de exploatare.

7. La cărbuni există resurse de 9,7 miliarde de tone şi 299 de zăcăminte în întreaga ţară. Activitatea de exploatare este realizată în proporţie de peste 95% de stat. Există 53 licenţe de concesiune pentru exploatare.

- Antracit: două zăcăminte închise la începutul anilor 1990;

- Cărbune brun: două licenţe de exploatare;

- Huilă: 54 de zăcăminte, din care şapte în exploatare cu rezerve de 230 de milioane tone şi 47 de perimetre neexploatate sau închise, cu rezerve de 373 milioane tone;

- Lignit: 193 zăcăminte, din care 41 în exploatare cu rezerve de 318 milioane tone şi 168 zăcăminte neexploatate sau închise.

8. La minereuri feroase avem resurse de 58 de milioane de tone, iar activitatea de exploatare este privată. Perimetrele concesionate au fost închise aproape în totalitate.

- Minereu de fier: 39 zăcăminte, cu 57 de milioane tone rezerve posibil de exploatat. Patru perimetre au avut licenţe de exploatare, dar au fost închise;

- Minereu de mangan: două zăcăminte în exploatare cu rezerve de un milion tone. Rezerve posibil de exploatat în zăcămintele cu activitate sistată: 17 milioane tone.

9. România are resurse de minereuri neferoase în valoare de 510 milioane de tone. Există trei licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate, din care este activă doar licenţa de exploatare a cuprului de la Roşia Poieni. Activitatea de exploatare este realizată de stat.

- Minereuri polimetalice: 145 de zăcăminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat. 25 perimetre au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere.

- Minereu de cupru: 75 de zăcăminte, cu 98 milioane tone rezerve posibil de exploatat. Dintre acestea, zece au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise.

Minereu de cupru cu conţinut scăzut: două zăcăminte în exploatare cu rezerve de 157 de milioane tone şi şapte perimetre cu potenţial de exploatare de 187 milioane tone.

10. Minereuri de aluminiu şi roci aluminifere. Avem resurse de 97 milioane de tone.

- Bauxită: 19 zăcăminte, cu 2,5 milioane tone rezerve posibil de exploatat.

- Sienită nefelinică: licenţa de exploatare a zăcământului Ditrău, cu rezerve de 19 milioane tone.

11. Resurse de ape subterane: 12 mii mc/zi ape minerale naturale, 48 mii mc/zi ape minerale terapeutice, 19 mii mc/zi dioxid de carbon mofetic şi 21 mii mc/zi apă geotermală. 131 licenţe de concesiune pentru exploatare au fost negociate şi încheiate.

- Apele subterane potabile, industriale şi freatice: 101 zăcăminte;

- Apele minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele care le însoţesc, gazele necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice: 239 de zăcăminte.

- Ape potabile industriale şi freatice destinate irigaţiilor: 76 perimetre cu o resursă de 6,2 milioane mc/zi;

- Apă minerală naturală necarbogazoasă: 25 zăcăminte, din care unul cu activitate sistată şi resurse posibil de exploatat de 14 mii mc/zi.

- Ape minerale naturale carbogazoase: 43 perimetre concesionate, cu rezerve de 12 mii mc/zi şi şase perimetre cu activitate sistată, cu resurse de 0,3 mii mc/zi;

- Ape minerale terapeutice carbogazoase: 22 perimetre concesionate, 14 zăcăminte aflate în exploatare cu resurse de 9,1 mii mc/zi;

- Ape minerale terapeutice necarbogazoase: 87 de perimetre, din care 43 zăcăminte în exploatare cu resurse de 74 mii mc/zi;

- Ape terapeutice carbogazoase: opt perimetre cu resurse de 8,8 de mii mc/zi;

- Ape terapeutice necarbogazoase: 44 perimetre cu resurse de 31,6 de mii mc/zi;

- Dioxid de carbon mofetic: 14 zăcăminte cu resurse de 20 de mii mc/zi; În prezent sunt concesionate nouă zăcăminte cu dioxid de carbon mofetic cu rezerve de 19 mii mc/zi;

- Dioxidul de carbon industrial: două zăcăminte concesionate cu un volum de 137 de milioane mc;

- Apă geotermală: 17 perimetre cu rezerve de 21 de mii mc/zi;

12. Resurse de nămoluri şi turbe terapeutice: 29 perimetre, din care 11 concesionate cu rezerve de 5,3 milioane mc şi 18 cu activitate sistată cu rezerve de 7,9 milioane mc.

13. La aur şi argint avem trei zăcăminte (Roşia Montană, Certej şi Băiţa Crăciuneşti), aflate în stadii diferite de obţinere a avizelor şi acordurilor necesare începerii exploatării. Alte trei zăcăminte sunt în curs de explorare şi vor face obiectul negocierii şi încheierii licenţelor de exploatare. Pentru zăcământul Complex Bucium, explorarea a fost finalizată, documentaţia fiind în stadiul de verificare şi analiză pentru intrare în procedura de negociere a licenţei de exploatare.

14. Uraniu: două zăcăminte. Producţia de minereu de uraniu este realizată în întregime de Compania Naţională a Uraniului.

15. Resursele de gaze de şist din România nu poate fi decât presupusă. Astfel, Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, este de părere că existenţa rezervelor de gaze de şist în România lor nu poate fi decât presupusă, până să se realizeze o activitate de explorare.

“Putem doar presupune. Avem doar un model geologic care arată că e o probabilitate. Estimările geologice ne arată că acest tip de resurse e larg răspândit în lume. Ele se bazează pe un calcul de similaritate cu ceea ce s-a întâmplat în SUA”, a declarat recent Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, adăugând că, în prezent, în lume există doar două ţări care produc gaze de şist – SUA şi Canada – iar în mai multe state, printre care Polonia, “au loc foraje la nivel de pilot”.

Pentru cât timp ne mai ajung rezervele naturale ale României

România se află pe locul şapte într-un top al destinaţiilor preferate de exportatori pentru următorii ani, în ceea ce priveşte resursele naturale pe care le deţine, întrecând ţări precum Germania sau Belgia.

Conform unor studii, rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani. În privinţa cărbunelui, în actualele condiţii de producţie, în 9 ani rezervele vor fi aproape terminate. Potrivit unui studiu BP, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătăţit.

Şi rezervele naţionale de ţiţei şi gaze naturale sunt în continuă scădere, potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) care se regăsesc în Strategia energetică pentru 2011-2035.

Pe de altă parte, România are în exploatare aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la alabastru, ape geotermale şi naturale, până la minereuri auro-argentifere, cuarţ, calcar, marmură, lignit şi minereuri de molibden sau de uraniu, reiese din datele de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.