Politica externă a SUA s-ar putea schimba, devenind mai blândă faţă de Rusia
alte articole
Americanii au votat, marţi, 6 noiembrie, nu doar pentru alegerea preşedintelui, ci şi pentru noua componenţă a Congresului, unde, după cum au prognozat analiştii, raportul de forţe aproape că nu s-a schimbat: democraţii şi-au păstrat controlul în Senat, iar republicanii în Camera Reprezentanţilor. Cu toate acestea, schimbarea şefilor celor mai importante comisii din Congres va duce la schimbări în politica externă a SUA, inclusiv faţă de Rusia, notează cotidianul moscovit Kommersant.
Campania prezidenţială din SUA a umbrit finalul unei alte curse electorale: în joc au fost puse toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor şi 33 de locuri din Senat. Intriga ce s-a menţinut până în ultima zi în campania prezidenţială nu s-a răsfrânt în niciun fel asupra rezultatelor din alegerile parlamentare. Potrivit pronosticurilor unanime ale politologilor, democraţii şi republicanii îşi vor menţine poziţiile, iar distribuţia de forţe în Capitoliu aproape că nu se va schimba.
Analişti de la RealClearPolitics au prezis că democraţii ar putea obţine doar cinci locuri suplimentare în Camera Reprezentanţilor, astfel că majoritatea în Congres va continua să le aparţină republicanilor. Drept 'premiu de consolare' Partidul Democrat îşi va păstra avantajul nesemnificativ din Senat. În dimineaţa zilei de miercuri, alegătorii americani vor putea constata că ţara a cheltuit pentru alegeri doi ani şi 6 miliarde de dolari, obţinând în final acelaşi preşedinte, acelaşi Congres şi acelaşi Senat, a remarcat un politolog american.
Cu toate acestea, experţii sunt convinşi: schimbarea inevitabilă a şefilor celor mai importante comisii din ambele camere ale Congresului va duce la schimbări în politica externă a SUA.
Intenţia de a-şi încheia cariera politică a fost exprimată de mai mai mulţi senatori şi congresmeni importanţi. Pe lista 'demisionarilor' figurează liderul fracţiunii republicane în Senat, Jon Kyl, considerat unul dintre principalii adversari ai resetării din relaţiile cu Rusia. Potrivit experţilor, doar 'datorită' eforturilor senatorului camera superioară a amânat timp de peste jumătate de an ratificarea noului acord privind reducerea armelor strategice ofensive şi a refuzat să aprobe candidaţii în posturile diplomatice. Din cauza poziţiei inflexibile a lui Kyl, s-a aşteptat timp de trei luni inclusiv numirea la Moscova a ambasadorului Michael McFaul.
'Un singur om la Washington poate schimba în totalitate politica externă a statului', este convins directorul al 'Council for a Livable World' (CLW), John Isaacs, specializat în probleme de control asupra armelor nucleare. 'În 1999, Kyl a reuşit de unul singur să blocheze ratificarea acordului privind interzicerea testelor nucleare', aminteşte analistul.
Nu va mai fi în Congres nici cunoscutul expert în problemele dezarmării, Richard Lugar, care în 1991 a devenit unul dintre autorii amplului program de ajutorare a complexului de apărare al Rusiei. Încă din primăvară, Lugar a pierdut alegerile în statul Indiana. Se pensionează şeful Comisiei pentru securitate naţională din Senat, Joe Liberman, şi preşedintele subcomisiei pentru probleme Asiei, fostul şef al Flotei Militare americane, Jim Webb, considerat autorul noii strategii în regiunea Asia-Pacific.
Funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Camerei Superioare va fi abandonată de senatorul John Kerry, care ar putea prelua funcţia de secretar de stat al SUA după plecarea dnei Hillary Clinton. În acest caz, John Kerry va fi înlocuit de senatorul Bob Menendez, care reprezintă statul New Jersey. Analiştii de la Washington sunt de părere că după aceasta o ameliorare a relaţiilor SUA cu Havana, Teheran şi Ankara vor fi ca şi date uitării. Senatorul Menendez este considerat adeptul desfăşurării unei politici extrem de dure faţă de Iran şi Cuba şi insistă asupra recunoaşterii oficiale a genocidului armean.
În sezonul viitor expiră împuternicirile senatorului John McCain, care conduce Comisia pentru apărare, şi ale preşedintei Comisiei pentru afaceri internaţionale a Congresului, Ileana Ros-Lehtinen. În ultima vreme, ambii politicieni insistau asupra revizuirii relaţiilor cu Moscova şi, după cum consideră experţii, plecarea lor ar putea face ca relaţiile cu Federaţia Rusă să devină prioritare pentru noua componenţă a Congresului american.
Primele victime ale schimbărilor ar putea deveni Legea Magnitski şi anularea amendamentului Jackson-Vanik. Şi McCain, şi Ros-Lehtinen erau consideraţi adversari fervenţi ai adoptării acestor proiecte de lege. Retrăgându-se din posturi, ei îşi vor pierde influenţa în Congres, astfel că discutarea legilor va fi din nou amânată pentru un viitor nedeterminat, estimează analiştii.