Poliţia Română a întocmit, până în prezent, 212 dosare penale legate de pirateria software

Un număr de 212 dosare penale legate de pirateria software sunt în lucru în momentul de faţă, la 66 dintre acestea urmărirea penală fiind demarată, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă despre prevenirea şi combaterea fenomenului de piraterie a programelor pentru computere, şeful Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Claudiu Scarlatache.

"Un număr de 212 dosare penale privind criminalitatea în domeniul pirateriei sunt în lucru, dintre care 66 cu urmărirea penală începută şi 146 în faza actelor premergătoare", a afirmat Claudiu Scarlatache.

De asemenea, în primele opt luni ale anului în curs, poliţiştii au investigat 359 de cazuri legate de pirateria software, la 183 în urma cărora au fost înregistrate 212 dosare penale care vizează criminalitatea în domeniul de referinţă. În 66 dintre acestea s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 81 persoane, suspectate de săvârşirea a 112 infracţiuni prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Potrivit şefului Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, au fost luate măsuri complementare ce au constat în indisponibilizarea a peste 3.000 de sisteme informatice, care, totodată, au fost supuse expertizei, deciziile urmând a fi luate de Parchet şi instanţă.

Poliţia nu va face controale în casele oamenilor. În 2011, prejudiciul pirateriei software s-a ridicat la 207 milioane dolari

Claudiu Scarlatache a precizat că autorităţile române nu vor demara proceduri de investigare în casele cetăţenilor pentru a vedea dacă există cazuri de piraterie software, pentru că, potrivit legislaţiei, nu constituie o ilegalitate copierea unui software pentru uz privat. Excepţie fac persoanele fizice care aparţin unei reţele de distribuţie, comercializare, reproducere şi copiere de software.

“Vom avea în vedere în principal retailerii care comercializează computere cu software piratat preinstalat, vom avea în vedere de asemenea retailerii care comercializează alături de computere suporturi optice pe care sunt instalate software-uri piratate. De asemenea, vom avea în vedere activităţile de business în care este folosit software piratat şi în general activităţile care sunt producătoare de venituri impozabile”, a explicat şeful şefului Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR.

La rândul ei, avocata Magda Popescu, consilier al companiei Business Software Alliance (BSA), a afirmat că verificările derulate de autorităţi în vederea prevenirii şi combaterii pirateriei software nu vizează persoanele fizice, prioritare fiind controalele realizate în zona de business, la companiile care au venituri impozabile.

De asemenea, consilierul BSA a precizat că anul trecut prejudiciul creat de pirateria de software a fost estimat la 207 milioane de dolari. Totuşi, Popescu a adăugat că “Studiul Global privind pirateria software în anul 2011” realizat de BSA arată că acest fenomen este în scădere în România, aspectul pozitiv fiind “conştientizarea asocierii dintre utilizarea software-ului fără licenţă şi evaziunea fiscală”.

“Pirateria software în România cunoaşte un trend descendent, iar o importanţă deosebită pentru aceste rezultate o are colaborarea cu autorităţile române. Prin continuarea parteneriatului cu Poliţia Română, ne propunem să creştem nivelul de informare şi conştientizare în acest domeniu, în special în mediul de afaceri şi sperăm să avem rezultate din ce în ce mai bune, care să aibă un impact puternic asupra economiei româneşti”, a explicat Magda Popescu.

IGPR a lansat, marţi, campania “Poţi să treci de orice verificare cu bine?”

Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), în parteneriat cu Business Software Alliance (BSA) a lansat marţi campania de prevenire a pirateriei software “Poţi să treci de orice verificare cu bine?”, beneficiarii acesteia fiind peste 30.000 de companii româneşti.

Totodată, Constantin Stroescu, comisar şef de poliţie de la Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, a precizat că această campanie de informare va avea şi un spot video ce fa apărea pe canalele media în următoarea perioadă.

În plus, IGPR împreună cu BSA vor ajuta cele peste 30.000 de companii, în realizarea în următoarele două săptămâni, a unui audit de software intern prin care se va verifica modul utilizării de programe de calculator şi a conformităţii acestora cu licenţele achiziţionate.

De asemenea, începând de marţi până pe data de 15 octombrie anul curent, vor trimite o scrisoare prin care acestea vor fi informate cu privire la faptul că utilizarea software-ului pe mai multe calculatoare decât numărul permis prin licenţă, completarea contractelor de licenţiere cu date false, folosirea altor versiuni decât a celor contractate sau pur si simplu utilizarea de software fără licenţă constituie infracţiuni circumscrise pirateriei software şi sunt fapte penale de natură economică.

Utilizarea de software fără licenţă poate implica şi riscuri de securitate. Conform studiilor realizate de BSA şi Internaţional Data Corporation (IDC), companiile care utilizează software piratat sunt mai vulnerabile la atacurile informatice, iar tranzacţiile prin mijloace electronice, precum online banking, de exemplu, sunt mai puţin sigure.

Dintr-un studiu realizat de Harrison Group pentru Microsoft Corporation în 2011, rezultă că aproape 24% dintre sistemele de operare piratate au fost infectate la instalare sau au descărcat şi au instalat malware în momentul conectării la internet.

În situaţia comiterii de infracţiuni referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe, legislaţia în vigoare prevede:

- amendă penală sau închisoarea de până la 4 ani pentru persoanele fizice cu rol de conducere sau responsabile din punct de vedere legal în cadrul companiilor;
- cumulativ cu pedepsele aplicate persoanelor fizice din companie, persoanelor juridice li se poate aplica o amendă penală de până la 600.000 de lei;
- în funcţie de gravitatea infracţiunii, se pot aplica una sau mai multe pedepse complementare, printre care: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii parţial sau total pe o perioadă de la 3 luni la 1 an, închiderea unor puncte de lucru pe o perioadă de la 3 luni la 3 ani, interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o perioadă de la 1 la 3 ani şi afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare;
- în plus faţă de sancţiunile penale, legea permite titularului drepturilor încălcate să solicite despăgubiri de până la de trei ori preţul licenţei.