ALDE anunţă că va vota împotriva ACTA
Alianţa Democraţilor şi Liberalilor Europeni din Parlamentul European a anunţat că nu va susţine Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), a anunţat europarlamentarul Cristian Buşoi.
Europarlamentarul român a precizat că ALDE respectă dreptul la proprietate intelectuală, dar a subliniat că acordul discutat nu este satisfăcător. "Am decis să respingem acest tratat acum fără a mai aştepta formularea unei opinii a Curţii Europene de Justiţie, ce poate dura chiar şi doi ani, pentru ca apoi să îl respingem. O renegociere rapidă a condiţiilor tratatului ar duce la finalizarea sa cât mai curând, cu un rezultat pozitiv pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, a spus el într-un comunicat.
La rândul său, liderul grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt, a explicat că formaţiunea pune accent pe drepturile şi libertăţile fundamentale. "Avem dubii serioase că ACTA respectă un echilibru între aceste aspecte. Sprijinim în continuare eforturile de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală, bazate pe o abordare sectorială, susţinute de un mandat transparent şi public", a adăugat el.
Societatea civilă din România, dar şi din Europa a atacat cu vehemenţă, în ultimele luni, acest tratat, iar ALDE a luat în considerare aceste îngrijorări, mai ales că au fost foarte multe neclarităţi cu privire la aplicarea practică a tratatului, se precizează într-un comunicat.
În ianuarie, 22 de state UE, inclusiv România, au semnat Acordul împotriva pirateriei informatice. Criticii spun că tratatul ar duce la o monitorizare mult prea intruzivă şi la cenzură. Pe lângă aceste ţări, acordul a mai fost semnat de SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Coreea de Sud. Ulterior, numeroase state, inclusiv România, au suspendat procedura de ratificare.
A doua zi după semnare, raportorul Parlamentului European pentru acord, Kader Arif, a demisionat, denunţând manevre de culise ale oficialilor care pregătesc tratatul. Decizia lui Arif de a demisiona a intervenit în urma protestelor din Polonia, unde mii de manifestanţi au ieşit în stradă după semnarea acordului.
Tratatul a provocat controverse încă de la publicarea primelor discuţii în acest sens, de către Wikileaks, în 2008 - la doi ani după lansarea negocierilor. Detaliile au fost confirmate în 2010.
Criticii acordului susţin, printre altele, că ACTA favorizează încălcarea drepturile utilizatorilor de internet printr-un control asupra datelor confidenţiale ale acestora. Cu toate acestea, ACTA (Acord comercial împotriva bunurilor contrafăcute) nu se referă doar la mediul online, ci la orice tip de comerţ cu bunuri contrafăcute.
Comisia Europeană a decis să consulte Curtea Europeană de Justiţie pentru a stabili dacă ACTA încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
