Plagiatul- reglementări româneşti şi internaţionale

Plagiatul, etica universitară şi nevoia unui sistem educaţional corect au fost principalele teme dezbătute în cadrul unei întâlniri organizate de Grupul pentru Dialog Social. Evenimentul, susţinut de ambasada Statelor Unite ale Americii, a adunat numeroase personalităţi ale mediului academic, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi ai Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti.

Definirea plagiatului, depistarea şi semnalarea publică, precum şi sancţionarea sunt principalele probleme asociate plagiatului, în viziunea profesorului Andrei Cornea. Acesta a subliniat rolul deosebit de important pe care îl are comunitatea academică care, atunci când infracţiunea este confirmată are obligaţia să treacă la suspendarea titlurilor dobândite prin plagiat. Rămân însă aspectele de ordin legislativ care favorizează demnitarii, a precizat Andrei Cornea, în discursul său.

”În ceea ce priveşte sancţionarea plagiatului, avem mai multe forme: forme administrative, de sancţiuni la locul de muncă, de pierderea titlurilor dobândite cu ajutorul plagiatului, gradele academice şi aici constatăm că există nişte probleme în legislaţia românească. De exemplu, există această deosebire pe care o face legea actuală între demnitari şi ceilalţi. În cazul demnitarilor, trebuie dat un aviz de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, adică de o instanţă care ţine de politic, numită de ministru. Aici intervine problema independenţei de judecată. Atâta vreme cât instanţa ultimă va fi un organism numit politic, eu nu cred că se va putea face ceva”, a subliniat Andrei Cornea.

Prezent la dezbaterea care a avut loc la sediul Grupului pentru Dialog Social, fostul Ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, a afirmat că nu legislaţia este principala problemă cu care se confrunta etica universitară, ci ”atitudinea şi modul în care aceste texte sunt puse în practică”.

”Cred că principala problemă la ora actuală nu este absenţa legilor. Legislaţie există. Desigur că poate fi îmbunătăţită. Marea problemă pe care trebuie să o tratăm este următoarea şi nu este doar problema României: cât de imune sunt sistemele atunci când este prins într-o astfel de situaţie o personalitate foarte importantă, care poate să fie din lumea academică sau din lumea politică, cu o influenţă foarte mare asupra sistemului. Majoritatea sistemelor de control a tot ceea ce înseamnă etică universitară se izbesc de această problemă”, a declarat Daniel Funeriu care a mai anunţat că în luna mai a anului viitor este programată o conferinţă internaţională, la Montreal, pe această temă.

De asemenea, Daniel Funeriu a pledat pentru retragerea titlului de doctor premierului Victor Ponta. Referitor la reacţia societăţii civile faţă de acest caz, fostul ministru a declarat că aceasta a fost una puternică: ”Lumea începe să înţeleagă că România nu poate continua cu astfel de comportamente”, a declarat Daniel Funeriu.

Pe de altă parte, jurnalistul Robert Turcescu a subliniat importanţa unor acţiuni imediate, a unei reacţii ferme împotriva plagiatului lui Victor Ponta, în timpul care a mai rămas până la alegeri.

Robert Turcescu: Cazurile de impostură dovedite până acum, puţine, dar la nivel foarte înalt, mă fac să cred că trăim într-o societate extrem de putredă, inclusiv în zona mediului universitar. E foarte putred totul! Ar trebui să existe o forţă de reacţie rapidă a mediului universitar. Nu e firesc ca oameni care îşi anulează bucurii ale vieţii, încercând să studieze mai mult, să fie puşi pe acelaşi palier cu titlul de doctor cu nişte impostori

”Sunt realmente revoltat. Sunt disperat în legătură cu această situaţie şi mi se pare că ne învârtim cumva în jurul cozii. Lucrul cel mai grav care ne paşte în această perioadă este că au mai rămas două săptămâni. Este foarte posibil ca, după 9 decembrie, acest personaj, cocoţat vreme de 6 luni în poziţia de prim ministru, să dispară din această poziţie. Miza este uriaşă! În aceste două săptămâni, societatea civilă are datoria teribilă de a forţa un răspuns din partea celei care ocupă poziţia de ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Pentru puterea exemplului, pentru victoria societăţii civile împotriva societăţii politice, care e clar că, în acest moment, blochează un verdict. Vă îndemn să ne unim forţele în acest moment, pentru a repune această discuţie pe tapet”, a afirmat jurnalistul.

În opinia lui Robert Turcescu, depistarea cazurilor de plagiat s-ar putea face mult mai uşor dacă lucrările de doctorat ar fi publice. De aceea, jurnalistul a atras atenţia că toate şcolile doctorale din România ar trebui să fie obligate să digitalizeze lucrările, pentru ca acestea să fie accesate online de toţi cei interesaţi. De asemenea, Robert Turcescu a mai subliniat că o mai bună colaborare între mediul academic şi jurnalişti ar fi benefică pentru ambele părţi şi ar avea ca rezultat semnalarea şi prevenirea acestui tip de fraudă.

”Cazurile de impostură dovedite până acum, puţine, dar la nivel foarte înalt, mă fac să cred că trăim într-o societate extrem de putredă, inclusiv în zona mediului universitar. E foarte putred totul! Ar trebui să existe o forţă de reacţie rapidă a mediului universitar. Nu e firesc ca oameni care îşi anulează bucurii ale vieţii, încercând să studieze mai mult, să fie puşi pe acelaşi palier cu titlul de doctor cu nişte impostori”, a atras atenţia Robert Turcescu.

În încheiere, participanţii la dezbatere au optat pentru redactarea unei scrisori din partea societăţii civile, în care vor cere ministrului Educaţiei retragerea titlului şi a diplomei lui Victor Ponta. De asemenea, organizatorii întâlnirii de la sediul Grupului pentru Dialog Social au anunţat organizarea altor dezbateri pe tema plagiatului, care vor genera soluţii de modificări legislative, mergând până la impunerea unui cod unic legat de plagiat, care să fie trecut în Carta universitară şi ulterior, în lege.