Piloţii răpiţi de talibani au ajuns în R. Moldova
alte articole
Cei doi cetăţenii moldoveni, Lionel Buruiană şi Mihai Crihan, care au fost ţinuţi ostatici timp de 3 ani şi jumate în Afganistan, au ajuns joi, 7 martie, în Republica Moldova.
Ministerul de Externe de la Chişinău informează că starea de sănătate a celor doi piloţi este bună, însă ei vor rămâne o perioadă sub supravegherea medicilor şi protecţia autorităţilor statului care gestionează cazul, totodată asigurându-le condiţiile de reintegrare.
În noiembrie 2015, un elicopter al companiei „Valan Internaţional Cargo Charter” a fost doborât într-o provincie afgană, ocupată de talibani. Aparatul de zbor participa la misiuni de pacificare sub egida ONU. Comandantul aeronavei, Oleg Groza, a decedat în timpul aterizării de urgenţă, iar Lionel Buruiană şi Mihai Crihan au fost luaţi ostatici.
Piloţii răpiţi în Afganistan s-ar fi aflat o perioadă de timp într-un centru medical din Moscova, pentru reabilitare. Preşedintele Igor Dodon şi-a asumat meritul eliberării acestora declarând în cadrul unei conferinţe de presă că eliberarea ostaticilor a fost posibilă doar cu susţinerea şi implicarea Moscovei.
Spicherul Andrian Candu a menţionat că preşedintele Dodon a ţinut piloţii ca ostatici electorali pentru a profita de eliberarea lor în scop electoral. „Să intervii în lucrul autorităţilor astfel încât drumul spre Chişinău să fie redirecţionat la Moscova ca cineva să profite electoral, asta sună şi miroase chiar a crimă.”
Lionel Buruiană şi Mihai Crihan puteau fi aduşi în R. Moldova încă în primăvara anului 2018, a afirmat Renato Usatîi precizând că Igor Dodon s-ar fi opus, dorind ca eliberarea acestora să aibă loc în plină campanie electorală.
Directoarea executivă a Centrului pentru reabilitarea victimelor torturii „Memoria” de la Chişinău, Ludmila Popovici, a declarat că eliberarea din captivitate a celor doi piloţi moldoveni şi apoi folosirea lor în disputele electorale nu a făcut decât să acutizeze traumele acestora. În opinia expertei, acţiunile politicienilor moldoveni ar fi un exemplu elocvent de eşec, atât politic, cât şi uman.
