Piaţa imobiliară moldovenească comparativ cu ţările UE

Deşi piaţa imobiliară moldovenească încă îşi revine după perioada dificilă din 2009, totuşi datele privind dezvoltarea pieţei creditelor ipotecare, a numărului tranzacţiilor imobiliare ne arată că suntem în rând cu unele ţări din Uniunea Europeană.

În timp ce în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană populaţia preferă creditele ipotecare, în Republica Moldova populaţia se fereşte de împrumuturile bancare din cauza costurilor ridicate..

Ţara noastră se plasează în acest sens în lista ţărilor cu cele mai scumpe credite ipotecare. Rata medie la creditele ipotecare este de 11,19%, plata lunară – de 1184 de euro.

Reieşind din rata dobânzii, cei ce contractează credite ipotecare, trebuie să ramburseze suplimentar băncii în medie câte 161 936 euro. Suma totală achitată către bancă se ridică, astfel, în medie la 284 186 euro (232%).

Portofoliul de credite ipotecare destul de mic comparativ cu ţările din UE

Creditele pentru imobil constituie 12,92% din totalul creditelor acordate în 11 luni ale anului 2011, în creştere cu 0,24 puncte procentuale faţă de aceiaşi perioadă a anului 2010.

Dar totuşi creditele imobiliare rămân încă un lux pentru majoritatea populaţiei. Iar ponderea acestora în PIB este destul de modestă comparativ cu ţările din regiune.

De exemplu, în România ponderea lor în PIB e de 5,6%, în Bulgaria - de 12,4% iar în Olanda de 107,1%. Mai mult ca atât, moldovenii pierd interesul pentru creditele ipotecare.

Datele Serviciului Cadastru relevă că numărul ipotecilor înregistrate pe parcursul lunii noiembrie s-a redus cu 7% la 1370 de contracte ipotecare faţă de aceeaşi lună a anului 2010.

Tranzacţiile imobiliare, în creştere

Numărul tranzacţiilor imobiliare au fost în creştere în luna noiembrie, numărul acestora a fost de 9796 - cu 18 % mai mult decât în luna similară a anului 2010 (8328). Practic au avut loc trei tranzacţii la 1000 de locuitori. Recordul în Europa îl deţine Norvegia cu aproape 80/1000.

Raportat la fondul locativ, cel mai mic număr de tranzacţii se realizează în Polonia, Irlanda şi Germania. De remarcat că Letonia şi Estonia, respectiv ţările care stau cel mai bine la numărul de tranzacţii, stau foarte bine şi la capitolul proprietari cu procente de 87% şi 87,1%, în timp ce Polonia, Irlanda şi Germania sunt pe ultimele locuri atât la numărul de tranzacţii, cât şi la ponderea locuinţelor ocupate de proprietari cu procente de 68,7%, 74,5% şi 43,2%.

În Norvegia, ponderea proprietarilor este de 85%, potrivit datelor Eurostat.

Acum, dacă facem o paralelă între numărul mare al tranzacţiilor imobiliare şi ponderea mică a creditelor imobiliare, putem uşor deduce că cea mai mare parte a tranzacţiilor au loc cu banii jos, ceea ce este straniu din moment ce puterea de cumpărare este foarte mică.

Cel mai probabil, o tranzacţie prin credit generează una după alta alte câteva tranzacţii cu cash, banii fiind de fapt aceiaşi relatează eco.md.

Stocul de locuinţe

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2011, în localităţile urbane fondul locativ a fost de 30 mil. 423,3 mii m2 (38,3% din volumul total al fondului locativ), iar în localităţile rurale – de 48 mil. 919,6 mii m2 (61,7%).

În special, fondul locativ al municipiului Chişinău a însumat 16 mil. 621,5 mii m2, inclusiv 14 mil. 844 mii m2 în oraş şi 1 mil. 777,4 mii m2 în suburbii. Fondul locativ în mun. Bălţi a atins cifra de 2 mil. 436 mii m2, în Găgăuzia - 3 mil. 617,3 mii m2.

Gradul de asigurare a populaţiei cu spaţiu locativ pe un locuitor, în medie pe ţară, a fost de 22,3 m2 - în localităţile urbane de 20,5 m2 iar în cele rurale – de 23,5 m2 şi s-a majorat în comparaţie cu situaţia de la 1 ianuarie 2010 cu 0,2%, 0,1% şi 0,1%.

În municipiul Chişinău gradul de asigurare a populaţiei cu locuinţe pe cap de locuitor a municipiului a constituit 21 m2, inclusiv 20,6 m2 în oraş şi 25,4 m2 în suburbii. În municipiul Bălţi acest indicator este egal cu 16,3 m2, în Găgăuzia - 22,5 m2.

Cea mai mare rată de asigurare cu locuinţe la 1 ianuarie 2011 a fost înregistrată la Donduşeni – 31,2 m2 în medie pe cap de locuitor, iar cea mai scăzută - în Bălţi -16,3 m2. Potrivit datelor BNS, peste 76 mil. 948,3 mii m2, (97% din fondul locativ total al Moldovei) este proprietate privată a cetăţenilor şi persoanelor juridice.

În proprietatea de stat se afla 2 mil. 316 mii m2 (2,9% din volumul total al fondului de locuinţe).

Cel mai bine la capitolul locuinţe la 1000 de locuitori stă Grecia şi Spania cu peste 560 locuinţe la 1000 de locuitori, iar cel mai rău stau cinci ţări în care raportul este mai mic de 400, pe ultima poziţie situându-e Malta cu 327 de locuinţe.

Ponderea populaţiei care trăieşte în locuinţe suprapopulate

În Republica Moldova, deocamdată, lipseşte o statistică a ponderii populaţiei care trăieşte în locuinţe suprapopulate. Dar potrivit analiştilor imobiliari, cea mai mare pondere la acest capitol există în Chişinău, care este urmat de oraşele Bălţi şi Cahul. În rest, în celelalte oraşe ale ţării ponderea populaţiei care trăieşte în locuinţe suprapopulate este foarte mică.

Potrivit Eurostat, un procent mare al populaţiei care trăieşte în locuinţe suprapopulate înregistrează doar Letonia, 57,1%. Media Uniunii Europene este de 17,7%, iar cel mai bine stau la acest capitol Olanda şi Cipru cu 1-2%.