PFAS, poluanţii „eterni” asociaţi cu cancerul hepatic. Cum poţi reduce expunerea
alte articole
Un număr tot mai mare de studii arată că PFAS sunt extrem de toxice. Cele mai recente cercetări, publicate în august 2022, au relevat, de asemenea, că aceste substanţe pot provoca cancer la ficat.
PFAS-urile constituie un grup de compuşi chimici organofluoraţi sintetizaţi de om. Acestea conţin mai mulţi atomi de fluor legaţi de un lanţ alchilic, formând astfel legături carbon-fluor solide şi stabile. Această structură le conferă o mare stabilitate termică şi chimică, ceea ce face ca aceste substanţe să fie extrem de greu de degradat, atât în organism, cât şi în mediu.
Substanţele PFAS se degradează foarte lent şi se acumulează continuu în mediu, în organismul uman şi în cel al animalelor. Acestea se numără printre cele mai persistente substanţe organice din mediu, de unde şi denumirea lor de „poluanţi eterni”.
Substanţele PFAS au fost inventate la sfârşitul anilor 1930 şi sunt utilizate pe scară largă încă din anii 1940 datorită proprietăţilor lor deosebite, în special caracterul hidrofob şi oleofob, care le permite să respingă apa şi uleiurile. PFAS-urile pot pătrunde în organism prin alimente, băuturi, respiraţie şi contactul cu pielea. Acestea sunt prezente în întregul corp şi se acumulează în principal în rinichi, ficat şi sânge. Deoarece unele dintre aceste substanţe sunt uşor absorbite de organism şi nu pot fi întotdeauna filtrate de rinichi, ele ajung să se acumuleze în organe precum ficatul.
Efectele PFAS asupra organismului uman suscită îngrijorări, iar cercetătorii au efectuat, de asemenea, numeroase experimente pe animale. Însă din cauza duratei necesare pentru a observa efectele pe termen lung, este dificil să se studieze toxicitatea acestor substanţe şi consecinţele lor asupra organismului uman.
Cu toate acestea, cercetările au înregistrat un progres decisiv. În august 2022, oamenii de ştiinţă americani au publicat în Journal of Hepatology un studiu de referinţă, care constituie prima dovadă concretă că substanţele PFAS pot provoca carcinomul hepatocelular (CHC) la om.
Carcinomul hepatocelular este un cancer primar al ficatului care reprezintă 75–85 % din totalul cazurilor de cancer hepatic. Cu o rată de supravieţuire la cinci ani sub 20 %, acesta se numără printre cele mai mortale forme de cancer.
Cercetătorii au identificat 50 de persoane diagnosticate cu carcinom hepatocelular dintre 200 000 de rezidenţi americani. Aceştia au obţinut probe de sânge prelevate de la aceste persoane înainte de diagnosticarea cancerului de ficat. Rezultatele au arătat că în sângele lor erau prezente mai multe substanţe PFAS. În cele din urmă, cercetătorii şi-au concentrat studiile asupra PFOS (acid perfluorooctansulfonic sau sulfonat de perfluorooctan, un compus chimic din familia PFAS, denumiţi „poluanţi eterni”). Acesta este extrem de persistent, bioacumulabil şi toxic; a fost interzis pe scară largă, dar rămâne prezent în mediu.
Ei au constatat că cei 10% dintre participanţii care prezentau cele mai ridicate concentraţii de PFOS în sânge erau asociaţi cu un risc de carcinom hepatocelular de 4,5 ori mai mare comparativ cu persoanele ale căror concentraţii de PFOS în sânge erau scăzute.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că PFOS perturbă funcţionarea normală a ficatului prin modificarea metabolismului a patru substanţe din acest organ, printre care glucoza, un acid biliar, un aminoacid şi un acid cetonic.
În plus, substanţele PFAS ar putea provoca boli cardiovasculare, tulburări tiroidiene, probleme ale sistemului imunitar, leziuni hepatice, precum şi cancer de rinichi şi de prostată.
Sursele obişnuite de PFAS
Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) a identificat în prezent peste 8 000 de tipuri de compuşi PFAS. Pe lângă stratul de acoperire al ustensilelor de bucătărie antiaderente, bine cunoscut de publicul larg, aceste substanţe sunt prezente peste tot în jurul nostru.
- Apa potabilă.
- Peştii şi animalele de crescătorie expuse la PFAS.
- Ambalajele alimentare, în special hârtia rezistentă la grăsimi, recipientele şi ambalajele destinate alimentelor.
- Produsele de îngrijire personală, inclusiv anumite şampoane, aţă dentară şi produse cosmetice.
- Produsele de uz casnic, inclusiv covoarele impermeabile şi rezistente la pete, îmbrăcămintea impermeabilă, ustensilele de bucătărie antiaderente, produsele de curăţare, vopselele, lacurile şi produsele de etanşare.
Cercetătorii au analizat 2 094 de probe de ser prelevate din rândul populaţiei generale americane cu vârsta peste 12 ani, pentru a evalua expunerea la peste 10 tipuri de PFAS. Patru tipuri de PFAS au fost detectate în sângele a cel puţin 98 % dintre persoanele studiate. PFOS (99,9 %) şi PFOA (99,7 %) au fost cele mai frecvente.
PFOA şi PFOS sunt cele două substanţe PFAS utilizate pe scară cea mai largă. În ultimii ani, în Statele Unite, aceste două substanţe au fost înlocuite cu alte PFAS. Astfel, GenX a fost utilizat în locul PFOA, iar sulfonatul de perfluorobutan (PFBS) a înlocuit PFOS. Cu toate acestea, EPA recunoaşte că GenX poate afecta ficatul, rinichii şi sistemul imunitar, poate avea efecte asupra dezvoltării şi poate fi, de asemenea, asociat cu cancerul. Agenţia indică, de asemenea, că PFBS poate avea efecte asupra sănătăţii tiroidei, a sistemului reproductiv şi a rinichilor, precum şi asupra dezvoltării umane.
Patru moduri de a limita expunerea la PFAS
Deşi substanţele PFAS sunt omniprezente în jurul nostru şi în mediu, este posibil să ne adaptăm anumite stiluri de viaţă şi obiceiuri pentru a reduce expunerea la aceşti compuşi.
1. Înlocuiţi ustensilele de bucătărie antiaderente cu cele din oţel inoxidabil
Substanţele PFAS prezente în ustensilele de bucătărie antiaderente pot fi transferate în alimente în timpul gătitului. Oamenii de ştiinţă au studiat acest fenomen folosind piure de roşii sărat şi au constatat că PFOS şi alte substanţe PFAS provenite din ustensilele antiaderente migrau treptat în alimente.
Puteţi înlocui ustensilele de bucătărie antiaderente cu ustensile din oţel inoxidabil. Dacă vă temeţi că alimentele se vor lipi în timpul gătitului, turnaţi puţin ulei în vasul din oţel inoxidabil, încălziţi-l, lăsaţi-l să se răcească natural, apoi puneţi-l deoparte. Când începeţi să gătiţi, adăugaţi ulei în vas pentru a evita ca alimentele să se lipească.
Dacă folosiţi ustensile de bucătărie antiaderente, luaţi următoarele măsuri de precauţie pentru a reduce cantitatea de PFAS şi de alte substanţe toxice prezente în alimentele dumneavoastră.
- Nu încălziţi un vas gol. Gătiţi alimentele la foc mediu sau mic. Dacă gătiţi la foc mare, porniţi hota sau deschideţi ferestrele.
- Evitaţi să folosiţi ustensile care ar putea zgâria stratul de gătit.
- Nu folosiţi produse de curăţare abrazive.
- Înlocuiţi ustensilele de bucătărie atunci când stratul lor de gătit este deteriorat sau uzat.
2. Înlocuirea covoarelor potenţial nocive pentru sănătate
Anumite covoare tratate pentru a rezista la ulei şi pete conţin PFAS.
Persoanele care trăiesc în societăţile moderne îşi petrec 90 % din timp acasă sau în alte spaţii interioare. Un studiu publicat în Environmental Science & Technology Letters arată că concentraţiile de PFAS volatili din aerul interior, covoare şi praf sunt strâns legate. Acest lucru indică faptul că covoarele şi praful constituie surse importante ale acestor substanţe din aer.
Rainer Lohmann, coautor al studiului şi profesor de oceanografie la Universitatea din Rhode Island, a declarat că covoarele tratate cu PFAS reprezintă o cale importantă de expunere şi pot fi înlocuite cu covoare fără PFAS.
3. Pregătirea meselor acasă
O mare varietate de ambalaje alimentare poate conţine PFAS. Cea mai bună soluţie este să cumpăraţi alimente crude şi să gătiţi acasă.
Unii cercetători au constatat că persoanele care mâncau regulat acasă prezentau concentraţii de PFAS în organism semnificativ mai scăzute. Pentru fiecare 100 kcal de alimente consumate acasă, concentraţiile de substanţe PFAS scădeau cu 0,5 %. În schimb, persoanele care consumau mult fast-food sau mâncau frecvent la restaurant aveau tendinţa de a prezenta concentraţii serice mai ridicate de PFAS.
Aceasta înseamnă că alimentele provenite de la lanţurile de fast-food şi de la alte restaurante conţin mai multe PFAS, deoarece este mai probabil ca acestea să fi intrat în contact cu ambalaje alimentare care conţin aceste substanţe.
4. Prudenţă la achiziţionarea de îmbrăcăminte impermeabilă şi rezistentă la murdărie
Îmbrăcămintea pentru activităţi în aer liber şi îmbrăcămintea de lucru de protecţie utilizează, de obicei, materiale rezistente la apă şi ulei care conţin substanţe PFAS. Aceste articole de îmbrăcăminte se degradează treptat şi eliberează aceste substanţe pe parcursul utilizării şi spălării lor.
