Petrişor Peiu: ”Dacă aderă la UE, R.Moldova are nevoie de umbrela de securitate a NATO”

”În cazul integrării în UE, PIB-ul Republicii Moldova va suferi o compresie de până la 20%. Fără aderarea la NATO, ca umbrelă de securitate, care aduce o explozie a investiţiilor străine, integrarea Republicii Moldova în UE se va face cu un stat depopulat şi cu o economie redusă la două treimi din cea actuală”, a afirmat analistul economic în cadrul unei dezbateri organizate de Fundaţia Universitară a Mării Negre cu ocazia lansării volumului ”Groapa cu lei” al jurnalistului Constantin Tănase.

Petrişor Peiu a arătat că în 1990, la o populaţie de 3,7 milioane de locuitori, PIB-ul Republicii Moldova era de 13 miliarde de dolari, adică 3.300 de dolari per capita. Astăzi valoarea PIB-ului Republicii Moldova este de 13,2 miliarde de dolari, adică 3.800 de dolari per capita.

”Republica Moldova a stat pe loc faţă de România care avea în 1990, cu 23 de milioane de locuitori, un PIB de 130 de miliarde de dolari şi un PIB per capita de 5.650 de dolari. Astăzi ţara noastră are un PIB de 280 de miliarde de dolari, adică 13.300 de dolari per capita”, a precizat economistul.

Şi raportată la PIB-urile din celelalte ţări ex-sovietice, evoluţia Republicii Moldova este descendentă. În opinia lui Peiu, România a avut în plus faţă de Republica Moldova garantarea securităţii de către NATO şi includerea într-o structură economică performantă – Uniunea Europeană.

La 1 iulie 2013 în Republica Moldova erau înregistrate 8.885 de firme cu capital străin. Din punct de vedere al numărului, România era pe primul loc cu 16% din total, dar din perspectiva capitalului investit, ţara noastră ocupă abia locul opt cu o pondere de 5% din total.

Peiu a mai subliniat că în prezent 78% din investiţiile în Republica Moldova vin din ţările UE, 12% din ţările CSI, 6% din SUA şi 3% din Turcia.

Republica Moldova are evoluţii foarte lente inclusiv în raport cu spaţiul fostei URSS, dar a trecut de la dependenţa de CSI, la o preponderenţă a investiţiilor europene. Exporturile României în Republica Moldova sunt mai mari decât cele ale Germaniei şi Ucrainei la un loc. Peiu a prognozat că ţara noastră va deveni principalul partener comercial al Republicii Moldova, devansând Federaţia Rusă, cel târziu în 2019.

Expertul a constatat o integrare tot mai mare între economia R. Moldova şi României. În opinia sa, din punct de vedere politic există două scenarii pentru Republica Moldova – aderarea în următorii 10-15 ani la UE sau reunificarea cu România. Un al treilea scenariu al oscilaţiei între UE şi Uniunea Eurasiatică sau al integrării în cea din urmă ”este exclus pentru că n-are niciun suport real”.

În cazul integrării în UE, PIB-ul Republicii Moldova va suferi o compresie cu până la 20%. Potrivit lui Peiu, aderarea la NATO, ca umbrelă de securitate, a adus însă o compensare prin creşterea investiţiilor străine. ”Fără aceasta, integrarea Republicii Moldova în UE în următorii 10-15 ani se va face cu un stat depopulat şi cu o economie redusă la două treimi din cea actuală”, consideră expertul economic.

Ecuaţia politică de la Chişinău se schimbă. Nu mai este decisiv conflictul pro-europeni-PCRM şi nu mai ştii cine sunt duşmanii şi cine sunt prietenii.

Scenariul reunificării ar avea costuri de 90 de miliarde de dolari pe un orizont de timp de 20 de ani, ”dar ele sunt suportabile pentru România”, a mai precizat Peiu.

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu, a avertizat că sondajele din R.Moldova arată că 45-47% din populaţie încă este orientată către Est şi ”n-ar trebui să ne culcăm pe o ureche”.

Pe de altă parte, Coaliţia pentru integrare europeană nu poate să guverneze după alegeri decât în formula de majoritate a Vechii Alianţe pentru Integrare Europeană PLDM-PD-PL. Politologul a criticat ”o bătălie între aceste trei partide pro-europene care nu se justifică”.

El a mai observat că Partidul Comuniştilor se cosmetizează ca pro-european în scopul de a intra într-o eventuală coaliţie de guvernare post-electorală cu PD sau chiar PLDM, pentru care ar deveni astfel frecventabil.

”Ecuaţia politică de la Chişinău se schimbă. Nu mai este decisiv conflictul pro-europeni-PCRM şi nu mai ştii cine sunt duşmanii. În Republica Moldova o să ajungem să nu mai ştim cine sunt duşmanii şi cine sunt prietenii”, a concluzionat analistul.

Mai mult, Dungaciu a avertizat că există riscul ca Republica Moldova să nu devină niciodată stat candidat, dacă continuă oscilaţia între Est şi Vest.