Peru: drone pentru supravegherea culturilor şi a siturilor arheologice
Dronele - avioane telecomandate folosite cel mai adesea pentru supraveghere şi bombardamente în zone de conflict - se dovedesc foarte utile în Peru pentru a monitoriza exploataţiile agricole şi chiar pentru a facilita cercetările arheologice, relatează marţi AFP.
La o primă vedere, dronele exploatate în Peru seamănă cu simple aparate de modelism ameliorate. Unele sunt telecomandate, dar altele evoluează de-o manieră autonomă, graţie unor programe informatice ad-hoc. Ele pot zbura între 40 şi 60 de minute şi pot parcurge astfel până la 50 de km.
''Aparatele sunt de mici dimensiuni, echipate cu camere video şi foto de înaltă precizie şi trec aproape neobservate pe cer'', a declarat pentru AFP Andres Flores, inginer electronist şi responsabil al Grupului sistemului de avioane fără pilot al Universităţii pontificale catolice din Peru (PUCP), care participă activ la dezvoltarea de drone de uz civil.
''Am reuşit să punem în practică aplicaţii în domeniul agricol''. Astfel, în numeroase mari exploataţii, dronele ''colectează informaţii referitoare la starea plantelor'', a explicat el.
''În agricultură, dronele permit supravegherea unei mai mari suprafeţe de culturi pentru a evalua starea plantelor şi creşterea lor. Aparatele foto cu care sunt echipate dronele furnizează 500 de date (..), acolo unde ochiul uman nu percepe decât abia 10'', a dat asiguri Hildo Loayza, fizician specializat în utilizarea de drone pentru agricultură la Centro Internacional de la Papa (CIP), din Lima.
Potrivit declaraţiilor sale, precizia acestor date permite ''măsurarea luminii şi evaluarea pagubelor la culturi, cum ar fi cele provocate de căldură, secetă sau lipsa de nutrienţi''.
De asemenea, dronele sunt în prezent utilizate în ţara andină pentru cartografierea siturilor arheologice şi pentru ''o mai bună cunoaştere a caracteristicilor fiecărui sit şi a dimensiunilor sale'', a explicat Flores, în opinia căruia ''aceste două domenii - arheologia şi agricultura - necesită o mare precizie şi toate datele posibile pentru optimizarea lucrărilor''.
Arheologul Luis Jaime Castillo, care conduce explorarea ruinelor civilizaţiei Moche (sec. I - VII d.Hr.), la San Ildefonso şi San José de Moro, pe coasta nord-peruană, utilizează patru drone pentru cercetările sale.
''Cu ajutorul fotografiilor realizate pot fi reperate ziduri, locuri, urma oraşului'', precum şi indicii privind topografia, care permit împreună stabilirea unor planuri tridimensionale când degradarea sau jefuirea acestor situri se accelerează, a explicat arheologul.
Potrivit declaraţiilor lui Flores, posibilităţile sunt multiple dincolo de aceste două domenii. El citează îndeosebi supravegherea faunei în zonele inaccesibile, evaluarea unor dezastre naturale sau supravegherea traficului şi a ordinii în oraşe.
Echipate cu un microcalculator, cu un GPS, cu o busolă şi cu un altimetru, dronele se desfăşoară foarte uşor şi rapid, graţie aplicaţiei cartografice Google Maps.
Cercetătorii de la PUCP le fabrică cu materiale foarte uşoare, precum fibra de carbon şi lemn de balsa. Ele zboară la joasă altitudine, ceea ce le face eficiente chiar şi atunci când cerul este acoperit, explică Aurelio Rodriguez, un arheolog care s-a specializat în utilizarea acestui tip de aparate.
AFP precizează că, la conferinţa TEDGlobal din Edinburgh (Scoţia), a fost făcut cunoscut faptul că 200 de aparate au fost construite şi sunt folosite din ianuarie de către grupuri de protecţia mediului, îndeosebi în Elveţia, Indonezia, Madagascar, Congo, SUA sau Groenlanda.
De asemenea, dronele ar putea fi utilizate pentru a transporta în zone inaccesibile produse esenţiale, precum medicamentele sau vaccinurile. Un prim experiment a avut loc în 2012 într-o tabără de refugiaţi în Haiti.
În Peru, nici o lege nu încadrează exploatarea civilă a acestor aparate, ceea ce, potrivit lui Flores, pune un anumit număr de probleme, îndeosebi în termeni de încălcare a vieţii private în zonele urbane, şi, de aceea, cercetătorul pledează pentru introducerea de reglementări.
