Perlele negre, supranumite "perlele reginelor" - adevărate simboluri ale puterii şi seducţiei

Perle
Simona Milea
11.09.2024

Printre primele bijuterii folosite pentru împodobirea fiinţei umane se numără perlele, care sunt lăudate chiar şi în literatura antică. Au fost deosebit de apreciate în Orientul Mijlociu şi Asia, aparent ca simboluri ale purităţii şi virtuţii. La romani, din cele mai vechi timpuri, perlele aveau o valoare atât de mare, încât numai persoanele cu un anumit rang aveau voie să le poarte. Primele informaţii scrise despre valoarea perlei se găsesc în cartea chineză Regele Shu, ce datează din secolul 23 î.Hr., în care scribul a remarcat cu dispreţ că un rege de rang inferior a trimis „şiruri de perle” drept tribut.

O perlă de 2000 de ani descoperită în statul Kimberly din vestul Australiei (Youtube.com)
O perlă de 2000 de ani descoperită în statul Kimberly din vestul Australiei (Youtube.com)

La sfârşitul anilor 1700, europenii au început să întreţină relaţii cu polinezienii în insulele pacifice. Au fost descoperite noi specii de plante şi animale, ceea ce a dus la descoperirea perlelor negre, care se numesc perle tahitiene.

Datorită faptului că perla neagră este valoroasă şi rară, a fost denumită ”regina perlelor” sau ”perla reginelor”. Aceste perle provin din aşa-numitele stridii cu buze negre, denumite ştinţific Pinctada Margaritifera sau Te Ufi, care se găsesc în Tahiti, sau în alte insule ale Polineziei Franceze.

Fermele de perle tahitiene sunt situate în lagunele albastre ale arhipelagului Tuamotu, unul dintre cele cinci arhipelaguri ce alcătuiesc Polinezia Franceză. Tahiti este cea mai mare insulă, iar tahitienii constituie principalul grup etnic din teritoriu.

În 1960, prima perlă neagră a fost creată folosind tehnici de altoire originare din Japonia într-o lagună de pe insula Bora-Bora. Datorită acestui prim experiment, rezultatul a fost 100% satisfăcător, astfel că s-a decis extinderea acestei tehnici pentru a obţine perle din stridii, în mai multe insule ale arhipelagului Tuamotu, la nord-est de Tahiti (Manihi, Marutea şi Mangareva).

În 1976, perla tahitiană a primit denumirea de origine de la Institutul Gemologic al Americii şi astăzi este o reprezentare unică a insulelor şi este o bijuterie extrem de râvnită la nivel internaţional.

CARACTERISTICI

Este foarte râvnită pentru forma şi calitatea sa, deoarece se adaptează diferitelor stiluri de bijuterii.

Merită menţionat faptul că, datorită naturii acestei specii de stridii, din 100 care trec prin proces, doar 50 vor produce perle. Din aceste 50, doar cinci vor fi pietre preţioase perfecte. Deci, persoana care va obţine una dintre ele va şti că are în mâini ceva foarte preţios, o capodoperă unică.

Cea mai faimoasă dintre aceste perle negre naturale a fost numită „Azra”, elementul central al unui colier care făcea parte din bijuteriile coroanei ruseşti. Astăzi, perla tahitiană a devenit o bijuterie exotică, dorită de toţi.

În cultura asiatică, perlele tahitiene, cunoscute şi sub denumirea de perle negre, reprezintă simbolul succesului şi al bunăstării.

Ele sunt crescute în ferme de perle şi culorile lor fluctuează în gama de gri-negru, trecând printr-o serie de tonuri de o frumuseţe naturală de nedescris, cum ar fi negru-păun verzui, gri-fistic verzui, griul albastru-lavandă sau misteriosul gri estic, curcubeu de la roz şi violet până la verde, antracit, printre altele. Dimensiunea lor obişnuită este de 8 până la 14 mm, pietrele mai mari fiind rare. Este foarte dificil să se obţină un set de perle cu caracteristici uniforme, motiv pentru care sunt mai utilizate pentru a crea bijuterii cu o singură perlă, precum inele, pandantive, broşe etc.

În general, deşi dimensiunile şi greutatea bijuteriei nu sunt factorul decisiv, ele au un impact asupra preţului.

Perlele nu sunt la fel de dure ca diamantele, rubinele sau alte pietre preţioase, aşa că se pot zgâria dacă intră în contact cu alte bijuterii sau obiecte dure. Acidul le poate deteriora, la fel ca detergenţii, parfumurile şi produsele cosmetice, în general. Pentru a le curăţa, un bijutier renumit a sugerat să fie spălate într-un castron cu apă cu un lichid uşor de spălat vase, să se agite cu o periuţă de dinţi moale, să se clătească cu apă curată şi să fie uscate cu o cârpă moale Perlele tahitiene - simbol al eleganţei şi frumuseţii

Calitatea perlei depinde de trei factori:

Dimensiunea este determinată de timpul în care molusca a generat stratul de nacru.

Forma -în funcţie de regularitatea şi capacitatea de a reflecta lumina.

Culoarea se datorează particularităţii nuanţei caracteristice a perlei. Dar trebuie să ştiţi că nu toate perlele au aceeaşi nuanţă. Gama de culori a perlelor tahitiene este largă şi variază de la verde, până la albastru, auriu, argintiu, violet şi negru antracit, care, aşa cum am spus, este una dintre cele mai solicitate împreună cu perlele de culoare curcubeu şi cele cunoscute sub numele de „aripi de muscă”, care au o culoare verzui irizat.

Cum se formează perla neagră?

Misterul gamei de culori uimitoare a perlelor tahitiene este legat de speciile de stridii care sunt folosite pentru producerea lor. Producţia acestor perle exclusive urmează acelaşi proces ca şi în cazul perlelor albe şi roz, doar că gradul de exclusivitate este determinat de specia de moluşte în care este produsă şi de localizarea acesteia. Acestea se formează în lagunele din Polinezia Franceză.

Perla este creată atunci când un mic corp străin este introdus în stridie, iar reacţia moluştei este de a izola acest corp. Din acest motiv, în jurul său se formează un filtru pentru a împiedica agentul extern să fie în contact cu fiinţa vie. Este o reacţie de supravieţuire şi aşa se formează perla din straturile foarte subţiri de sidef.

Perlele negre, produse doar de stridiaPinctada Margaritifera, apar la fel de natural ca perlele convenţionale, dar în număr extrem de mic: doar una se naşte la aproximativ 15.000 de stridii. De când europenii au descoperit Tahiti, ei au fost interesaţi de perlele negre frumoase, dar abia în 1960 francezul Jean Marie Domard a importat tehnica cultivării stridiilor în fermele de perle din Japonia. Afacerea s-a dovedit a fi fructuoasă, iar în 2005 a fost deja posibil să producă 5 tone de perle de cultură, făcând ca această activitate să aducă venituri substanţiale, după turism, în Insulele Gambier.

Totuşi nu toate insulele din zonă îndeplinesc condiţiile pentru cultivarea perlelor negre, deoarece este necesar ca lacul în care sunt plantate stridiile să aibă o anumită salinitate, temperatură, adâncime, deficit de fitoplancton, ape calme, plus alte multe cerinţe. De fapt doar în Guamotu, arhipelagul Gambier, insulele Mopelia şi Huahine se produc perle negre de calitate (Polinezia Franceză). Preţul unei perle negre naturale pe piaţă era de 9.000 de euro, dar în ultimii ani abundenţa exemplarelor de cultură a făcut ca preţurile să scadă pe piaţa bijuteriilor.

Cum să ai grijă de o perlă tahitiană?

Perlele sunt foarte delicate, astfel că pot fi păstrate într-o pungă de bumbac. Experţii recomandă ca atunci când le depozitaţi, să nu sufere fricţiuni cu alte bijuterii. Totodată, acestea se pot deteriora prin frecarea de diferite haine şi obiecte, făcându-le foarte fragile. Transpiraţia corpului poate provoca leziuni, având un efect asemănător acidului. De asemenea, anumite substanţe precum parfumurile şi ingredientele din produsele cosmetice provoacă opacitate şi degenerarea culorii.

În ceea ce priveşte curăţarea lor, trebuie să fim foarte atenţi, deoarece există materiale şi produse care ar putea să le deterioreze. Se recomandă spălarea lor într-un vas unde se pune foarte puţin detergent diluat în apă, să le frecaţi foarte uşor, să clătiţi bine cu apă şi apoi să le uscaţi delicat cu o cârpă moale.

LEGENDE - CREDINŢE

Iubirea eternă

Credeţi în iubirea eternă? Această legendă îşi are originea în Polinezia. Oro, zeul polinezian al păcii şi fertilităţii, a venit pe pământ într-un curcubeu pentru a oferi omului stridia de perle negre, numită Te Ufi. El a oferit perla neagră frumoasei prinţese din Bora Bora în semn de dragoste. Perlele negre pot simboliza iubirea eternă.

Un dar din cer către mare

O altă legendă polineziană relatează că spiritele nisipului, Uaro, şi coralului, Okana, au împodobit molusca Te Ufi, cu o „manta care strălucea în culorile tuturor peştilor care înoată în Polinezia". De mii de ani, lumina cerului coboară lin şi se aşază pe patul oceanului în golul secret al sidefului irizat, un dar din cer către mare.

Frumoasa perlă neagră, bătută de valuri, înseamnă speranţă într-un moment de durere.

Interpretări diferite

Când este dăruită o perlă neagră poate simboliza înţelepciunea. Chinezii antici credeau că perlele provin din creierul dragonilor şi, prin urmare, erau semne de înţelepciune. Perla poate reprezenta adevărul, viaţa sau înţelepciunea şi dacă dragonul o pierde, este neajutorat şi incapabil de acţiune. Balaurul are grijă de perlă păstrând-o între dinţi. Pentru a obţine rara perlă neagră, dragonul trebuie mai întâi ucis.

Grecii şi romanii credeau că s-au născut din ploaia pură şi din roua dimineţii. Perşii credeau că sunt rezultatul loviturilor de fulger în timpul furtunilor. În Ceylonul antic, ei credeau că lacrimile lui Adam şi ale Evei, după pierderea paradisului, formaseră un lac în care s-au născut perlele. Cele roz aparţineau lacrimilor Evei, iar cele negre erau lacrimile lui Adam. Care era diferenţa? Pe măsură ce perlele negre erau din ce în ce mai rare, ei credeau că Adam, fiind bărbat, ştia să-şi controleze mai bine emoţiile.

MUZEUL DE PERLE

A vorbi despre Robert Wan în Polinezia Franceză este similar cum ai vorbi de Cartier de la Paris sau Tiffany în New York. Fiu al unor migranţi chinezi, Wan a intuit potenţialul perlelor din Tahiti, astfel că în 1974 a încheiat vânzarea primului lot cu nepotul lui Kokichi Mikimoto, legendarul inventor al perlelor de cultură. O jumătate de secol mai târziu, perlele negre invadează bijuteriile hotelurilor de lux din Tahiti, cât şi pe cele din Shanghai, Hong Kong, Dubai şi Doha. Procesul este artizanal, iar majoritatea fermelor sunt mici afaceri de familie.

În 1998, Muzeul Perlelor deschis de Robert Wan în capitala tahitiană, Papeete, prezintă cea mai mare şi cea mai perfectă perlă găsită vreodată, măsurând 22,5 milimetri. Există unele mai mari, însă din aşa-numitul tip baroc, adică de manoperă neregulată şi în consecinţă, preţuri mai puţin prohibitive decât cele perfect sferice.

Pentru că nu numai dimensiunea îi determină valoarea - trecând de la un modest 30 de euro la peste 25.000E - este importantă forma sa, cât mai rotundă posibil, precum şi intensitatea luciului, raritatea culorii sau cea mai mică cantitate de imperfecţiuni de pe suprafaţa sa. Din 10.000 de stridii cultivate se obţin doar aproximativ treizeci de perle ideale, dar nu vor exista niciodată două exact la fel - acesta este şi farmecul ei.

Considerată o bijuterie exclusivă şi exotică, perla neagră este elementul principal al unor adevărate opere de artă şi o preferată a aristocraţilor şi vedetelor din toată lumea.

Perlele negre Tahiti sunt cele mai căutate, apreciate pentru culorile sale unice şi vibrante, cât şi pentru strălucirea lor delicată. Cine doreşte să achiziţioneze perla perfectă ar trebui să cunoască istoria, procesul şi calităţile acestei frumoase pietre preţioase.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor